Organizația Funky Citizens a publicat un studiu de diagnostic care analizează necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale în România. Documentul examinează situația actuală a celor 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din țară, fără a propune o hartă nouă. Structura actuală, formată din 41 de județe, 103 municipii, 216 orașe și 2.862 de comune, rămâne neschimbată în mod semnificativ din anul 1968, reflectând o organizare care nu mai răspunde nevoilor contemporane.
Elena Calistru, reprezentanta Funky Citizens, a criticat faptul că dezbaterea publică se concentrează eronat pe simpla desființare a comunelor mici. Ea a subliniat că, deși toată lumea știe că harta este din 1968, noutatea constă în cât de mult s-a schimbat țara sub această structură. Elena Calistru a menționat că economiile la buget obținute prin comasarea comunelor sunt insignifiante în contextul unui deficit de 9%, considerând astfel argumentul economisirii ca fiind unul insuficient.
Analiza relevă un declin demografic major, populația fiind în scădere în 2.490 de UAT, ceea ce reprezintă aproape opt din zece localități între anii 2016 și 2025. În județul Teleorman, situația este extremă, deoarece 96 din cele 97 de localități pierd locuitori. Creșterea populației este concentrată aproape exclusiv în zonele limitrofe orașelor, cu 77% dintre localitățile care au un plus demografic aflându-se la mai puțin de 35 de kilometri de o reședință de județ.
Din punct de vedere financiar, situația administrațiilor locale este critică, deoarece pentru anul 2025, 30,9% din UAT-uri nu își pot acoperi cheltuielile salariale din venituri proprii. Doar 462 de primării, adică sub 15%, generează fonduri suficiente pentru plata salariilor și a bunurilor și serviciilor. Problema este vizibilă și în mediul urban, unde, fără a include salariile din învățământ și sănătate, 93% dintre orașe și toate municipiile nu își pot susține singure cheltuielile salariale.
La nivel economic, România a crescut de la 58% la 77% din PIB pe locuitor față de media europeană, însă dezvoltarea este extrem de concentrată. Doar București-Ilfov depășește media europeană, cu un indicator de 181%, în timp ce regiunea Nord-Est stagnează la 47%. De asemenea, există o fragmentare regională a instituțiilor statului, existând opt hărți regionale paralele pentru sectoare precum finanțele, drumurile sau energia, cu sedii distribuite în 22 de orașe diferite.
Reorganizarea administrativă este considerată esențială pentru capacitatea de a atrage fondurile europene estimate la 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Studiul subliniază că o reformă care se limitează doar la comasarea comunelor mici, fără a aborda orașele care își pierd rangul sau lipsa nivelului regional, doar amână rezolvarea problemelor. Funky Citizens va publica ulterior trei scenarii de reorganizare bazate pe aceste date de diagnostic.