Un studiu recent, publicat în revista Nature Human Behaviour, arată că relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și problemele de sănătate mintală la adolescenți este influențată semnificativ de factori genetici și de mediul familial. Cercetătorii au analizat datele unei probe masive de peste 21.000 de persoane, provenite din perechi de gemeni suedezi, care au fost monitorizați de la vârsta de nouă ani până la maturitate. Rezultatele oferă o perspectivă nouă asupra modului în care predispoziția individuală afectează sănătatea psihică.
Analiza a vizat în special timpul dedicat activităților recreative și modul în care acesta se corelează cu simptomele de depresie sau anxietate. La vârsta de 15 ani, adolescenții care utilizau ecranele pentru activități interactive, precum jocurile video, navigarea pe internet sau conversațiile online, timp de peste șase ore pe zi, prezentau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate. Această statistică a fost comparată cu grupul celor care foloseau ecranele maximum două ore zilnic.
Totuși, când cercetătorii au comparat gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici, asocierile observate între utilizarea excesivă a tehnologiei și riscurile de sănătate mintală s-au redus considerabil. Acest lucru indică faptul că predispoziția genetică și condițiile în care cresc copiii contribuie major la observația inițială. Studiul subliniază că asocierile au fost mult mai puternice în cazul activităților interactive, în timp ce pentru activitățile pasive, precum vizionarea programelor de televiziune, legătura a fost mult mai slabă sau chiar absentă.
Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și unul dintre autorii principali ai lucrării, a explicat că această asociarea ar fi putut fi supraestimată în anumite cazuri. Conform acestuia, factorii familiali comuni nu au fost luați în calcul pe deplin în studiile anterioare. Deși utilizarea îndelungată a ecranelor rămâne asociată cu problemele de sănătate mintală apărute ulterior, legătura devine mult mai puțin sigură atunci când sunt incluse în analiză factorii genetici și cei de ordin familial.
Autorii studiului recomandă ca măsurile de prevenție să nu se concentreze doar pe numărul de ore petrecute online, ci să ia în considerare tipul de activități desfășurate și motivele utilizării. Cercetarea, care este de natură observațională, nu poate stabili o relație directă de cauzalitate între utilizarea tehnologiei și afecțiuni. De asemenea, datele au fost raportate de participanți și au fost colectate într-o perioadă în care telefoanele inteligente și rețelele sociale nu erau atât de omniprezente în viața adolescenților.
Problemele de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, reprezintă provocări majore de sănătate publică la nivel global, afectând diverse grupuri de vârstă. În timp ce la adolescenți accentul cade pe influența mediului digital și a geneticii, la persoanele în vârstă, simptomele de depresie pot fi uneori confundate eronat cu procesele naturale de îmbătrânire. Înțelegerea corectă a factorilor care declanșează aceste afecțiuni rămâne esențială pentru formularea unor recomandări medicale și sociale eficiente.