Un studiu recent realizat de Edge Institute relevă faptul că utilizarea inteligenței artificiale (IA) a devenit o practică extinsă în liceele din România. Conform datelor colectate, cel puțin unul din doi elevi utilizează această tehnologie pentru a rezolva integral temele primite de la profesori. Această tendință apare într-un context în care elevii nu au primit reguli clare, instruire specifică sau metode de evaluare adaptate noilor tehnologii disponibile.
Analiza indică o discrepanță între comportamentul declarat și cel observat în mediul școlar. În timp ce aproximativ 50% dintre elevi recunosc că folosesc IA pentru teme, atunci când sunt întrebați despre colegii lor, acest procent urcă la 82%. Această diferență de 32 de puncte procentuale sugerează că elevii tind să subraporteze propriile practici pentru a respecta normele școlare, proiectând în același timp un comportament mult mai intens asupra restului grupului de studenți.
Riscurile legate de lipsa verificării informațiilor sunt semnificative pentru procesul de învățare. Aproximativ 20,7% dintre elevi au recunoscut că au predat lucrări care conțin surse sau informații inventate, deoarece au preluat conținutul generat de IA fără nicio verificare ulterioară. De asemenea, 46% dintre elevii care utilizează această tehnologie pentru școală admit că folosesc informațiile primite fără a le valida, ceea ce poate afecta capacitatea de raționament și gândirea critică.
În ceea ce privește percepția morală asupra utilizării, elevii fac o distincție între sprijin și substituție. De exemplu, 85,4% consideră acceptabilă utilizarea IA pentru căutarea de informații noi, însă doar 34,9% consideră acceptabil ca un proiect întreg să fie realizat de tehnologie în locul elevului. Totuși, studiul subliniază că elevii operează cu o distincție morală clară, chiar dacă în practică pot încălca această limită în activitatea lor cotidiană.
Problema centrală identificată de autorii studiului nu este lipsa disciplinei, ci lipsa de îndrumare formală. Datele arată că acolo unde există reguli clare, substituția temelor scade de la 53% la 44%, iar interdicția totală nu oferă rezultate mai bune decât o regulă bine definită. În prezent, 27% dintre elevi nu au învățat nimic despre această tehnologie în context școlar, sursa principală de informare fiind cercul de familie sau prieteni, la nivelul de 32%.
Sondajul a fost realizat online în septembrie 2026 și s-a bazat pe răspunsurile a 3.033 de elevi de liceu, cu vârste între 14 și 20 de ani, din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Rezultatele au fost ponderate conform structurii populației liceale publicate de INS, reprezentând profilul național al celor 631.451 de liceeni din țară, cu o marjă de eroare de ±2,4 puncte procentuale.