Stresul generat de activitatea profesională afectează tot mai multe persoane din România, iar procentul angajaților care resimt acest impact este în creștere. Conform datelor, patru din zece salariați declară că serviciul lor a ajuns să fie sursa unei epuizări constante. Această situație este în continuă evoluție față de anii precedenți, semnalând o problemă de sănătate publică tot mai accentuată în mediul de lucru din țară.
Problemele identificate de angajați includ comunicarea deficitară, lipsa recompenselor adecvate și prezența abuzurilor. Un salariat din zece recunoaște că a fost victima abuzurilor verbale în cadrul organizației în care activează. Studiul realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă evidențiază aceste aspecte, subliniind dificultățile de interacțiune. Mai mult, mai mult de jumătate dintre muncitori preferă să rămână în tăcere în fața comportamentului șefilor sau al colegilor, de teamă să nu sufere consecințe.
Epuizarea poate duce la stări grave de sănătate, așa cum demonstrează cazul unui angajat în construcții, Marius, de 41 de ani. Acesta a declarat că atmosfera apăsătoare și hărțuirea de la superiorii săi l-au determinat să apeleze la ajutorul unui psihiatru și la terapie. Marius a menționat că, deși își îndeplinește sarcinile, superiorii îi găsesc constant motive de nemulțumire și îl pun pe alții să îl corecteze. Medicul i-a recomandat chiar schimbarea locului de muncă.
Specialiștii avertizează că lipsa limitelor între viața personală și cea profesională poate conduce rapid la burnout. Mihaela Rus, președintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța, explică faptul că oboseala și lipsa de concentrare sunt semnale clare că angajatul nu mai poate utiliza resursele cognitive sau emoționale. Pentru prevenție, psihiatrul Raluca Modoranu, de la Institutul de Psihiatrie Socola, recomandă evitarea răspunsurilor la mesaje sau e-mailuri în afara programului de lucru.
Sectorul care raportează cele mai frecvente cazuri de epuizare cauzată de mediul profesional este cel din Sănătate și Asistență socială. Angajații de aici se confruntă cu presiuni constante care le afectează echilibrul psihic. În timp ce unii salariați, precum Alina, agent imobiliar, consideră că este necesară impunerea unor limite mai clare față de autoritarismul șefilor, alții menționează că reușesc să fie răsplătiți corect pentru efortul depus în cadrul companiilor lor.
În România, gestionarea resurselor umane și a sănătății la locul de muncă rămâne un subiect critic, mai ales în contextul unor sectoare sub presiune. În domeniul sănătății, nevoia de personal este constantă, existând mii de posturi deblocate în spitale. Această dinamică a forței de muncă, combinată cu presiunile psihologice raportate de angajați, subliniază importanța unor politici de protecție a sănătății mintale în cadrul organizațiilor.