Serviciul de urgență pentru copii de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” din București se confruntă cu o supraaglomerare severă. Medicul primar și șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți, Cătălin Cîrstoveanu, a declarat că unitatea s-a transformat într-o „policlinică națională”. Din nefericire, salvările aduc pacienți cu afecțiuni precum febra, ceea ce înseamnă că doar 15-20% din cazurile care ajung în UPU reprezintă urgențe serioase.
Această situație este cauzată de lipsa unei rețele dezvoltate și accesibile de ambulatoriu de stat, în condițiile în care pacienții găsesc tot mai greu medici în cabinetele de stat. Majoritatea medicilor preferă să ofere consultații în cabinetele private, lăsând sistemul public sub presiune. Cătălin Cîrstoveanu susține că statul român este obligat să investească în servicii de urgență pentru copil și nou-născut la nivel național, deoarece spitalele specializate preiau pacienți din întreaga țară.
Pentru a combate lipsa paturilor pe terapie intensivă, conducerea spitalului și Ministerul Sănătății au decis extinderea capacității cu încă 20 de paturi. Proiectul de investiție combină fondurile private, care reprezintă 12-13 milioane de lei, cu bani europeni prin PNRR, în valoare de 9 milioane de lei. Această măsură este necesară după ce, în ultimii șase ani, aproximativ 150 de copii au decedat așteptând să fie îngrijiți în clinica respectivă sau nu au ajuns la tratament la unitățile de origine.
Finanțarea reprezintă o altă problemă majoră, deoarece CNAS nu acoperă întotdeauna costul real al tratamentelor complexe. În terapia intensivă, copiii cu tumori sau malformații grave pot necesita tratamente care costă sute de mii de euro, însă plata de la sistemul public este mult mai mică decât valoarea reală. Medicul a subliniat că lipsa predictibilității și gestionarea prin memorandumuri fac medicina extrem de complicată, afectând capacitatea de supraviețuire a instituțiilor.
Pe lângă aspectele financiare, sistemul suferă din cauza pierderii personalului medical experimentat. Când medicii și asistentele părăsesc sistemul public pentru a atinge un anumit nivel profesional, este extrem de dificil să mai fie recuperați. Cătălin Cîrstoveanu a menționat că aceștia nu mai doresc să se întoarcă în mediul de unde au plecat acum câțiva ani, ceea ce fragilizează și mai mult capacitatea de răspuns a spitalelor de urgență.
În sistemul de sănătate din România, presiunea asupra resurselor este o temă constantă, existând riscuri de blocaj în sănătate și ordine publică din cauza lipsei banilor. Sindicaliștii au solicitat în acest context un Guvern cu puteri depline pentru a gestiona crizele. Această situație de instabilitate financiară afectează direct capacitatea unităților de primire a urgențelor de a trata eficient pacienții critici.