Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că fenomenul meditațiilor ar trebui fiscalizat, subliniind totodată că amploarea acestui obicei reflectă probleme profunde ale sistemului de învățământ din România. Oficialul susține că instituțiile de învățământ ar trebui să ofere elevilor sprijinul necesar pentru progresul acestora, prin programe adaptate nivelului și ritmului de învățare individual. Sorin Costreie consideră că meditațiile ar trebui să rămână doar o soluție pentru situații punctuale, nu o necesitate generalizată.
Conform declarațiilor ministrului, dacă școala ar funcționa conform standardelor ideale, meditațiile nu ar trebui să fie necesare, cu excepția unor cazuri izolate. Sorin Costreie a menționat că, în măsura în care este posibil, acest fenomen trebuie fiscalizat de autorități. El a punctat că prezența masivă a meditațiilor este un semnal de alarmă pentru școala românească, indicând faptul că procesul de predare nu acoperă toate nevoile elevilor.
Pentru a combate aceste deficiențe, ministrul propune implementarea unei forme de educație personalizată, similară cu conceptul de medicină personalizată. Sorin Costreie a explicat faptul că elevii care întâmpină dificultăți ar trebui să beneficieze de ore remediale direct în școli pentru a recupera materia. În același timp, copiii care învață mai rapid ar trebui să poată avansa, evitând astfel stagnarea în cadrul clasei, mai ales în cazul grupurilor mari de elevi.
O altă propunere majoră a lui Sorin Costreie vizează reorganizarea administrativă a sistemului de învățământ prin separarea învățământului preuniversitar de cel universitar. Oficialul argumentează că cele două niveluri au particularități distincte și sunt deja reglementate de două legi organice diferite, adoptate în anul 2023. El consideră că organizarea lor sub o singură autoritate nu reflectă corect diferențele dintre nevoile acestor două subsisteme educaționale.
Pentru a susține această viziune, ministrul a invocat practica europeană, menționând modele din Franța, Suedia, Polonia sau Danemarca, unde există două ministere separate. Sorin Costreie a vorbit și despre modelul Finlandei, unde cele două domenii sunt coordonate de doi miniștri diferiți în cadrul aceleiași structuri. El a adăugat că, în România, cercetarea ar trebui să rămână legată de învățământul universitar, spre deosebire de modelul spaniol.
Aceste propuneri de reformă apar într-un context în care ministerul gestionează deja schimbări importante în sistemul de evaluare. Recent, s-au discutat modificări pentru Evaluarea Națională, care ar putea include noi probe și un portofoliu al elevului. Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai larg de adaptare a procesului de învățare la noile cerințe și provocări ale mediului educațional actual.