Un nou studiu realizat de Centrul de Formare APSAP dezvăluie o situație îngrijorătoare în cadrul administrației publice din România. Mai mult de jumătate dintre angajații din sectorul public consideră că unele concursuri organizate la stat sunt pur formale, având rezultatele stabilite dinainte de desfășurarea testelor. Datele arată că 54,7% dintre bugetarii chestionați susțin că astfel de situații apar fie uneori, fie frecvent în cadrul instituțiilor de stat.
Percepția asupra corectitudinii proceselor de recrutare variază semnificativ în funcție de experiența acumulată de angajați în sistem. Printre cei care au peste 25 de ani de vechime în sectorul public, 35,9% declară că întâlnesc uneori concursuri cu rezultat cunoscut dinainte, în timp ce 22,7% afirmă că acest fenomen apare frecvent. În contrast, angajații cu o experiență mai scurtă, de mai puțin de patru ani, sunt mai optimiști, 29,9% dintre ei susțin că nu există concursuri de fațadă.
Pe lângă problemele legate de recrutare, sondajul evidențiază o presiune psihologică resimțită de majoritatea funcționarilor publici. Peste 66% dintre respondenți indică existența unei forme de autocenzură profesională la locul de muncă. Mai exact, 21,7% dintre bugetari susțin că angajații evită în foarte mare măsură să își exprime opiniile din teama unor consecințe profesionale, iar încă 20% afirmă că acest comportament este prezent în mare măsură în instituții.
Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că aceste cifre reflectă o problemă profundă de încredere în sistemul de recrutare. El menționează că aproape 55% dintre bugetari consideră că o parte din concursurile publice reprezintă un fel de „teatru administrativ”. Această situație este completată de faptul că doar 11,8% dintre cei chestionați consideră că nu există nicio problemă de autocenzură în mediul de lucru din administrația publică.
În ceea ce privește reorganizările instituționale, impactul acestora este perceput în mare parte ca fiind neglijabil sau chiar negativ. Aproximativ 72,8% dintre respondenți susțin că reorganizările nu au fost reale sau că acestea nu au schimbat în mod vizibil activitatea de zi cu zi. În schimb, 20,4% dintre angajați declară că schimbările au făcut activitatea mai confuză și mai dificil de gestionat, o cifră de aproape trei ori mai mare decât cei care au raportat un impact pozitiv.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.169 de angajați din sectorul public din România, colectând răspunsuri în perioada 19 martie – 28 mai 2026. Analiza datelor oferă o imagine complexă asupra funcționării statului, evidențiind o discrepanță între percepția de îmbunătățire a administrației și realitatea proceselor interne de recrutare și management.