Un nou studiu național realizat de World Vision România evidențiază o discrepanță între dotările tehnice ale școlilor și pregătirea reală a elevilor pentru viața adultă. Deși majoritatea respondenților observă o modernizare a infrastructurii, tinerii semnalează o lipsă de competențe practice și digitale necesare pentru tranziția către mediul profesional și gestionarea vieții de zi cu zi.
Rezultatele cercetării „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale” arată că 79% dintre participanți observă echipamente noi în unitățile de învățământ. Totuși, doar 18% declară că au beneficiat de activități menite să le dezvolte competențele digitale, în timp ce 21% susțin că au nevoie de sprijin în această zonă. Această situație indică faptul că dotarea fizică a școlilor nu se traduce automat în alfabetizare tehnologică.
În rândul liceenilor, nevoile de pregătire sunt foarte clare și vizează aplicabilitatea cunoștințelor. Aproximativ 50% dintre aceștia spun că au nevoie de dezvoltarea competențelor practice, iar 36% solicită experiențe directe, precum stagii de practică, voluntariat sau internshipuri. De asemenea, 43% dintre copiii și tinerii din studiu indică necesitatea unor abilități pentru viața de zi cu zi, incluzând gestionarea banilor și procesul de luare a deciziilor.
Cercetarea subliniază și importanța sprijinului financiar în funcție de etapa de viață. Există o diferență semnificativă între nevoia de bani pentru studii și cea pentru pregătirea vieții de adult, unde 39% dintre respondenți cer sprijin financiar pentru tranziția către viață, față de 20% care îl solicită pentru continuarea studiilor. Alți tineri cer consiliere de carieră, sprijin emoțional sau informații despre oportunitățile educaționale și profesionale disponibile.
Intervențiile de tip „soft” sunt extrem de apreciate de către beneficiari, depășind în evaluare investițiile pur fizice. Activitățile remediale primesc o notă de 9,3 din 10, în timp ce programele de tip „Școală după școală” sunt evaluate cu 9,2. Sprijinul individual și consilierea obțin 8,9, demonstrând că elevii prioritizează asistența directă și dezvoltarea competențelor transversale în detrimentul simplului acces la resurse materiale.
Traseul educațional din România prezintă rate de succes în scădere pe măsură ce elevii avansează în sistem. Din 100 de copii care încep clasa pregătitoare, 90 termină clasa a VIII-a, însă doar 48 reușesc să finalizeze liceul cu Bacalaureat. La nivel superior, din numărul de elevi care se înscriu la facultate, doar 25 obțin o diplomă universitară, iar doar 21 se angajează în primii unu-doi ani după absolvire.