Conferința „Securitatea sanitară a României: acces, inovație și reziliență” a avut loc la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Evenimentul, desfășurat în cadrul platformei „Împreună protejăm România”, a reunit experți pentru a discuta vulnerabilitățile sistemului de sănătate. Organizarea a fost asigurată de Grupul de Presă MediaUno, Asociația MediaUno, Institutul Național de Statistică și UMF „Carol Davila”, sub moderarea lui Cristi Șelaru.
Diana-Loreta Păun, șefa Secției Clinice de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București, a subliniat importanța distribuirii echitabile a excelenței medicale. Ea a argumentat că este esențial să se reducă diferențele de acces între diversele regiuni și categorii sociale din țară. Totodată, Iuliana Feclistov, vicepreședinta Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, a insistat pe necesitatea unei planificări care să înceapă înainte de exercițiul financiar, pentru a asigura o infrastructură adaptată nevoilor reale.
Presiunea asupra serviciilor de urgență a fost un alt punct central, Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București–Ilfov, menționând că devotamentul personalului nu poate înlocui investițiile în echipamente și coordonare. În paralel, Adrian Marius Dobre, director general al Companiei Naționale UNIFARM, a vorbit despre securitatea farmaceutică și necesitatea de a crea un microsistem de producție și distribuție locală. Scopul este asigurarea rezervelor de medicamente esențiale atât în marile centre, cât și în localitățile mici.
Adina Geană, de la SANADOR, a propus promovarea unei Legi a securității sanitare, argumentând că capacitatea publică trebuie completată de cea privată în situații de criză. În aceeași direcție, Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși, a avertizat că închiderea spitalelor din orașele mici afectează direct accesul la îngrijire. El a cerut o voce unitară pentru unitățile publice și o finanțare predictibilă pentru a menține funcționalitatea acestora.
Problemele de sănătate publică au fost abordate din perspective diverse, de la riscurile bolilor cardiovasculare menționate de Alexandru Scafa-Udriște, până la impactul schimbărilor climatice asupra populației, semnalat de Valentin-Veron Toma. Acesta din urmă a precizat că România nu dispune în prezent de un plan național de prevenție și combatere a valurilor de căldură. De asemenea, Mihaela Gușă de la Schneider Electric România a subliniat că infrastructura electrică redundantă este o componentă vitală pentru siguranța națională și funcționarea spitalelor.
Sistemul de sănătate reprezintă un pilon de stabilitate socială, iar reziliența acestuia depinde de capacitatea de a răspunde la crize prin stocuri de sânge, personal calificat și tehnologie modernă. Eficiența acestui mecanism este strâns legată de stabilitatea economică și de capacitatea instituțiilor de a coordona resursele strategice. Într-un context de schimbări globale, securitatea sanitară devine o prioritate de management național, necesitând o colaborare constantă între sectorul public și cel privat.