Vestul țării se confruntă cu o situație agricolă critică, pe măsură ce lipsa ploilor transformă terenurile arabile în zone afectate de nori de praf. Utilajele agricole care pregătesc pământul pentru însămânțările de toamnă ridică nori de praf din cauza uscăciunii extreme, iar agricultorii se tem că multe semințe nu vor mai putea încolți. Pământul a ajuns atât de tare încât procesul de lucru devine extrem de dificil pentru operatorii de utilaje.
Impactul asupra culturilor de toamnă este deja vizibil în cifrele furnizate de autorități locale. Marius Francisc Ștefan, director executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Bihor, a raportat că 12.000 de hectare de grâu sunt compromise la nivelul județului. Totodată, rapița pierde 6.300 de hectare, orzul 1.100 de hectare, iar triticalele sunt afectate pe o suprafață de 367 de hectare, ceea ce subliniază gravitatea situației pentru sezonul actual.
Situația este descrisă ca fiind și mai dramatică pentru culturile de primăvară, unde procentele de calamitate sunt mult mai ridicate. Conform datelor furnizate de Marius Francisc Ștefan, la cultura porumbului pierderile variază între 70-100%, în timp ce la boabe acestea sunt de 60%. De asemenea, mazărea prezintă un procent de calamitate de 35%, evidențiind o lipsă acută de apă care afectează direct producția agricolă din regiune.
Pe lângă pierderile de recoltă, fermierii se confruntă cu costuri suplimentare cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile. Sorin Șușman, mecanic agricol, a declarat că lucrarea pământului uscat necesită trei lucrări în plus, ceea ce crește semnificativ consumul de motorină. Acesta a menționat că, în 40 de ani de activitate, nu a mai întâlnit o asemenea uscăciune, care impune o presiune financiară majoră asupra întregului proces de producție.
Climatologul Alex Trandafir definește fenomenul ca fiind o secetă istorică, afectând planurile meteorologice, pedologice și hidrologice. În partea de nord-vest a țării, numeroase localități se confruntă cu probleme de aprovizionare cu apă. Guvernul a aprobat în martie o schemă de ajutor de 620 de milioane de lei, oferind fermierilor o diferență de acciză de 2,6 lei pe litrul de motorină, însă există temeri privind depășirea cotelor maxime de consum.
Această criză agricolă urmează o perioadă de instabilitate climatică similară, deoarece anul trecut, în România, peste 620.000 de hectare de culturi de primăvară au fost afectate de lipsa apei. Această cifră demonstrează o tendință de afectare a suprafețelor agricole din cauza fenomenelor de secetă care persistă în climatul țării.