Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist în cardiologie, desfășurat recent sub noile reguli de evaluare, a declanșat un val de nemulțumiri și contestații. Mai mult de jumătate dintre candidați nu au reușit să obțină notele de trecere, ceea ce a dus la o rată de respingere neobișnuit de mare față de anii precedenți. Medicii acuză utilizarea unor bareme de corectare absurde și a unui sistem de evaluare care pune preț pe memorare, nu pe judecata clinică.
Datele privind promovabilitatea arată o scădere dramatică în principalele centre universitare din țară. În București, rata de promovare a fost de doar 47%, în Cluj-Napoca s-a înregistrat un nivel de 50%, iar la Iași rezultatele au fost de 43%. Aceste cifre contrastează puternic cu anii trecuți, când rata de succes în aceste locații depășea constant pragul de 80%. Această evoluție ridică semne de întrebare privind validitatea examenului în sine.
Prof. Bogdan Alexandru Popescu, fost președinte al Societății Române de Cardiologie (SRC), critică formatul actual al probei scrise. Acesta susține că examenul privilegiează reproducerea literară a unor liste și tabele din manuale, fără a evalua raționamentul medical. Prof. Bogdan Alexandru Popescu propune echivalarea rapidă a examenului național cu European Exam in Core Cardiology (EECC), un test riguros care evaluează capacitatea de aplicare a cunoștințelor în situații clinice concrete.
Medicii coordonatori au reacționat și prin alte voci, precum dr. Ruxandra Jurcuț, care afirmă că România a adoptat un model de evaluare rigid și învechit. Aceasta menționează că noile recomandări ale Ministerului Sănătății au dus la un sistem care punctează la zecime fiecare element dintr-o listă, fără a permite critică sau logică. Medicii rezidenți riscă să rămână fără activitate până în primăvara anului 2027, când vor putea susține din nou testele.
Chiar și membrii comisiei de examinare au recunoscut dificultatea situației. Dr. Silviu Ionel Dumitrescu, membru al comisiei, a explicat că, deși metodologia a fost respectată cu strictețe, rezultatele nu reflectă pregătirea zilnică a rezidenților. El a susținut că modificarea metodologiei a introdus subiecte și bareme unice la nivel național, dar a subliniat necesitatea unei reforme profunde, care ar putea include transformarea probei scrise într-o formă de tip disertație.
Ministerul Sănătății a anunțat că va analiza sesizările primite de la Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți. Ministrul interimar al Sănătății a declarat că, dacă se confirmă faptul că baremul este viciat, vor fi propuse soluții de remediere. Această situație apare într-un context în care alte reforme administrative sunt în curs, precum posibilitatea ca spitalele să își actualizeze statele de personal fără aprobarea prealabilă a ministerului.