Sari la conținut
Ultima oră Bucureștiul este inclus în lista orașelor europene în care locuirea este considerată dificilă
Află Știrile
Social

Românii sunt tot mai îngrijorați de rezistența locuințelor în fața schimbărilor climatice

O cercetare IRES arată că încrederea cetățenilor în capacitatea caselor lor de a rezista fenomenelor meteo extreme a scăzut semnificativ.

3 min citire
Românii sunt tot mai îngrijorați de rezistența locuințelor în fața schimbărilor climatice
Foto: Economistul / economistul.ro

Românii manifestă o conștientizare tot mai mare a riscurilor generate de fenomenele meteorologice extreme, devenind mai sceptici cu privire la rezistența locuințelor lor. Conform celor mai recente date sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR, ponderea persoanelor care consideră că locuințele lor sunt pregătite pentru efectele schimbărilor climatice a scăzut cu 10 puncte procentuale față de anul 2025. În prezent, doar 68% dintre respondenți au această încredere în siguranța casei proprii.

Analiza indică faptul că 8 din 10 români observă o legătură directă între schimbările climatice și apariția fenomenelor meteo extreme. Printre evenimentele care au afectat locuințele în ultimii ani, cele mai frecvente sunt furtunile puternice și valurile de căldură, menționate de câte 30% dintre participanți. Ulterior, inundațiile sunt raportate de 20% dintre oameni, în timp ce seceta este menționată de 13% dintre cei consultați în cadrul studiului.

Pentru a reduce impactul acestor schimbări, mulți români au adoptat deja măsuri de protecție și sustenabilitate. Reciclarea materialelor precum sticla, plasticul, hârtia sau metalul este practicată de 71% dintre respondenți, iar colectarea selectivă a deșeurilor este utilizată de 65%. De asemenea, 66% dintre cetățeni declară că limitează consumul de energie electrică, în timp ce 47% au redus consumul de apă, iar 44% au achiziționat electrocasnice cu un consum redus de energie.

În ceea ce privește pregătirea viitoare a locuințelor, există o dorință de investiții în tehnologii eficiente. Un procent de 35% dintre respondenți menționează instalarea unor sisteme de încălzire și răcire eficiente sau a unor pompe de căldură bazate pe energie regenerabilă. Totodată, 29% ar opta pentru utilizarea vopselelor ecologice sau naturale, 26% ar schimba amenajările interioare, iar 17% ar recurge la intervenții de natură arhitecturală sau structurală.

Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General UNSAR, subliniază că aceste fenomene pot afecta stabilitatea financiară a familiilor și produc pagube importante. Scăderea încrederii în rezistența locuințelor arată atât o conștientizarea riscurilor, cât și necesitatea măsurilor de asigurare. În acest context, Alina BĂRBULESCU, Coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR, încurajează verificarea acoperișului și a sistemelor de evacuare a apei pentru limitarea consecințelor evenimentelor neprevăzute.

În sistemul de protecție din România, asigurarea obligatorie PAD acoperă pagubele cauzate de inundații naturale, cutremure și alunecări de teren. Pentru riscuri precum grindina, furtunile sau incendiile, cetățenii pot apela la polițe facultative care extind protecția și pot include bunurile din interiorul locuinței. Aceste instrumente financiare sunt esențiale pentru gestionarea consecințelor evenimentelor meteo extreme care devin tot mai frecvente.

Surse

Sursa: Economistul

Tot în Social