O mare parte din populația României nu se implică în activități sportive sau exerciții fizice regulate, conform datelor recente. Analiza indică faptul că 66% dintre românii chestionați nu fac niciodată sport sau exerciții fizice, o cifră care plasează țara mult sub media Uniunii Europene. Doar 7% dintre respondenți declară că practică sport sau exerciții zilnic, în timp ce 16% afirmă că realizează aceste activități de mai multe ori pe săptămână.
În contrast cu activitatea sportivă organizată, românii depășesc media europeană la capitolul deplasări pe jos. Aproximativ 78% dintre cetățeni spun că merg pe jos cel puțin 10 minute, de patru până la șapte ori pe săptămână, comparativ cu un procent de 72% la nivelul UE. Doar 2% dintre români susțin că nu merg niciodată pe jos în acest mod, o valoare mai mică decât pragul de 4% raportat în restul Uniunii Europene.
Activitățile fizice care nu implică sportul propriu-zis, precum dansul, grădinăritul, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos, sunt practice de o parte din populație. Un segment de 29% dintre români afirmă că desfășoară astfel de activități în fiecare zi, în timp ce încă 24% declară că le realizează de mai multe ori pe săptămână. Această categorie de mișcare non-sportivă reprezintă o componentă importantă a stilului de viață pentru o parte din societate.
Locuința este locul preferat de către românii care aleg să facă sport sau alte activități fizice, depășind semnificativ restul Europei. Până la 50% dintre cei care sunt activi indică locuința ca spațiu principal, față de 33% în UE. Parcul este menționat de 29% dintre români, sub pragul european de 47%, iar sala de fitness este utilizată de doar 10% dintre respondenți, comparativ cu 19% la nivelul Uniunii Europene.
Principalele bariere în calea activității fizice sunt lipsa timpului și lipsa infrastructurii adecvate. Lipsa timpului este invocată de 35% dintre români, un procent apropiat de 37% raportat la europeni, în timp ce lipsa motivației afectează 19% din populație. Mai grav, 15% dintre români spun că sunt împiedicați de infrastructura din zona în care locuiesc, un procent de peste două ori mai mare decât media europeană, care se situează la 7%.
Aceste date au fost colectate în România în perioada 9-29 aprilie 2026, prin intermediul a 1.045 de interviuri realizate pentru Eurobarometru. Studiile de acest tip sunt instrumente standard de monitorizare a tendințelor sociale și de sănătate publică la nivelul continentului. Rezultatele reflectă diferențele de comportament între statele membre și pot servi la identificarea nevoilor de infrastructură sau de educație în domeniul sănătății.