Datele furnizate de Cult Research relevă faptul că aproximativ 86% dintre români susțin limitarea accesului minorilor de sub 13 ani la platformele de social media. Această poziție apare într-un context în care două treimi dintre cetățeni consideră că copiii pot accesa platforme online interzise fără acordul sau știrea părinților. Nevoia de reglementări legale mai eficiente este resimțită pentru a proteja copiii de interacțiuni periculoase și de riscurile utilizării necontrolate a internetului.
Analiza indică faptul că părinții cu vârste între 30 și 39 de ani, în special antreprenorii și liber-profesioniștii, sunt cei care susțin cel mai mult aceste măsuri de restricție. Aceștia se confruntă adesea cu un program de lucru extins și imprevibil, ceea ce reduce timpul disponibil pentru supravegherea directă a copiilor. În acest scenariu, preocuparea pentru siguranța și dezvoltarea psihică a minorilor în mediul digital devine o prioritate, având în vedere dificultatea de a exercita un control parental constant.
Există însă un paradox evident între atitudinile declarate și comportamentul zilnic al familiilor din România. Deși majoritatea susțin restricțiile, jumătate dintre copiii români primesc primul telefon între vârstele 5 și 9 ani, iar 46% îl primesc între 10 și 14 ani. În medie, copiii petrec 4,4 ore pe zi în fața ecranelor, accesând în principal desene animate și videoclipuri de pe YouTube, în condițiile în care doar 23% dintre părinți utilizează aplicații de control parental.
Diferențele de opinie sunt vizibile și între generații, tinerii de 18-29 de ani fiind segmentul care susține cel mai puțin inițiativele de limitare. Totuși, procentele rămân ridicate în toate grupele: 83% dintre tineri, 90% dintre cei de 30-39 de ani și 85% dintre cei de 40-50 de ani sunt de acord cu restricțiile. Această abordare reflectă nevoia de reguli mai clare pentru a preveni dezvoltarea dependenței de ecrane, un fenomen analizat și la nivel de manual de diagnostic de tip DSM.
Psihologul Otilia Mantelers subliniază că accesul la tehnologie nu poate rămâne doar o responsabilitate a familiilor, comparând necesitatea reglementărilor cu cele aplicate alcoolului sau fumatului. Alexandru Zodieru, de la Cult Research, menționează că reacția socială este adesea întârziată față de ritmul tehnologic și de influența inteligenței artificiale. Discuția se concentrează pe necesitatea unor mecanisme proactive de protecție pentru a evita intervențiile abia după ce efectele asupra dezvoltării copiilor devin vizibile.
Cercetările de tip sondaj de opinie au fost realizate prin metoda CAWI, pe un eșantion de 600-900 de respondenți reprezentativi la nivel național. Studiile au o marjă de eroare de ±3,5% și un nivel de încredere de 95%, cu un timp de completare a chestionarelor de aproximativ 7 minute. Aceste date sunt colectate de Cult Research, o companie de cercetare de piață cu o activitate de 18 ani în România.