România se poziționează în grupul ultimelor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește integrarea tehnologiilor de inteligență artificială în sistemul de educație. Datele recente provin dintr-un raport intitulat „Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching”, care a fost publicat de Comisia Europeană. Analiza evidențiază o diferență semnificativă între România și restul partenerilor europeni în adoptarea acestor instrumente digitale.
Conform studiului realizat de Comisia Europeană, nivelul de utilizare a tehnologiei în rândul elevilor și studenților din țara noastră este unul scăzut. Doar 24,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au declarat că utilizează inteligența artificială în activitățile lor de învățare. Această cifră indică faptul că majoritatea tinerilor din această categorie de vârstă nu integrează încă instrumentele generative de tip AI în parcursul lor academic cotidian.
Raportul „Friend or foe?” oferă o perspectivă asupra modului în care inteligența artificială generativă este utilizată atât în procesul de predare, cât și în cel de învățare. Rezultatele arată că integrarea acestor tehnologii rămâne o provocare majoră pentru sistemul de educație din România. În comparație cu alte state din cadrul Uniunii Europene, procesul de adaptare la noile realități tehnologice este mult mai lent și mai puțin frecvent în rândul populației tinere.
Situația scoasă în evidență de Comisia Europeană subliniază necesitatea unei schimbări în modul în care tehnologia este abordată în mediul școlar și universitar. Deși inteligența artificială devine un element central în economia globală, tinerii români par să rămână în urmă în procesul de adoptare a acestor resurse digitale. Diferența de performanță față de restul Europei pune în evidență o barieră în utilizarea acestor tehnologii pentru suportul educațional.
Integrarea tehnologiilor avansate în procesul de învățare este un subiect de interes pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, care încearcă să echilibreze beneficiile digitale cu nevoile educaționale. În contextul unei digitalizări accelerate, raportul evidențiază disparitățile dintre țări. Această analiză europeană servește drept indicator pentru nivelul de pregătire digitală al generațiilor tinere și pentru modul în care sistemele de învățământ răspund la inovațiile tehnologice.
Evoluția digitalizării în Europa este un proces complex care implică atât infrastructură tehnologică, cât și competențe digitale specifice. În cadrul Uniunii Europene, adoptarea instrumentelor de inteligență artificială este monitorizată constant pentru a asigura o dezvoltare uniformă a capitalului uman. România trebuie să înfrunte provocările legate de accesul și utilizarea acestor tehnologii pentru a reduce decalajul identificat în raportul recent al Comisiei Europene.