Tinerii din România părăsesc gospodăria părințilorilor într-un stadiu de vârstă considerabil mai avansat față de media europeană, conform datelor furnizate de Eurostat. În medie, un tânăr român devine independent de la vârsta de peste 27 de ani, ceea ce îl plasează în jumătatea superioară a clasamentului european. Această cifră indică faptul că procesul de desprindere de la locuința părinților durează cu aproximativ 13 luni mai mult decât în restul Uniunii Europene.
România ocupă locul 10 într-un clasament al celor 27 de state membre UE, bazat pe vârsta la care tinerii își lasă în urmă locuința părinților. Diferențele de vârstă între țări sunt marcante, în special când se compară cu țările din nordul Europei. De exemplu, în Finlanda, tinerii ating independența la puțin peste 21 de ani, în timp ce în Suedia această vârstă este de circa 23 de ani și în Danemarca de aproape 22 de ani.
Situația din România este însă mai puțin extremă decât cea observată în țările din sudul Europei, unde procesul de independență este și mai tardiv. În Croația, vârsta medie la care tinerii pleacă din casa părinților este de aproape 32 de ani. O situație similară se regăsește și în Grecia sau Slovacia, unde media este de 31 de ani, precum și în Spania și Italia, unde tinerii părăsesc gospodăria la puțin peste 30 de ani.
Datele statistice evidențiază o prăbușire a vitezei de independență în comparație cu modelele nordice, unde procesul este mult mai rapid. În timp ce în Finlanda vârsta medie este de 21 de ani, în România aceasta depășește pragul de 27 de ani. Această discrepanță de peste șase ani față de modelul finlandez subliniază diferențele structurale dintre regiunile europene în ceea ce privește momentul în care tinerii își încep viața autonomă.
Această realitate socială se încadrează într-un context în care piața imobiliară și accesul la locuințe pot influența durata perioadei de dependență. În București, de exemplu, cererea de locuințe rămâne puternică, însă perioada necesară pentru vânzarea unei proprietăți a crescut de la o medie de 40 de zile la aproximativ 50 de zile. Acest fenomen este influențat de costurile de finanțare, inflație și de situația globală, factori care pot afecta capacitatea tinerilor de a deveni independenți.
În România, procesul de desprindere de la gospodăria părinților este marcat de o vârstă medie de peste 27 de ani. Această realitate pune în evidență o diferență de peste un an față de media Uniunii Europene și o distanță de peste șase ani față de țările nordice, precum Finlanda, unde independența este mult mai timpurie.