România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor care locuiesc în locuințe supraaglomerate. Conform datelor furnizate de Eurostat pentru anul 2025, țara noastră prezintă o situație îngrijorătoare, depășind semnificativ media europeană. Această statistică vizează persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, evidențiind o problemă majoră de locuire în rândul acestui segment de populație.
Analiza detaliată a cifrelor arată că în România rata de supraaglomerare pentru tinerii între 15 și 29 de ani este de 60,4%. Această valoare o plasează înaintea altor state membre, precum Letonia, care înregistrează un procent de 54,9%, și Bulgaria, unde rata este de 52,8%. În contrast, cele mai scăzute niveluri de supraaglomerare au fost raportate în Cipru, cu 3,5%, urmat de Irlanda, cu 7,4%, și Malta, cu 7,7%.
La nivelul întregii Uniuni Europene, media pentru tinerii în intervalul de vârstă menționat este de aproximativ 26,9%. Există o discrepanță vizibilă între tineri și restul populației, deoarece rata de supraaglomerare în rândul tinerilor este cu 10,1 puncte procentuale peste cea înregistrată la nivelul întregii populații, care este de 16,8%. Datele indică faptul că probabilitatea de a locui într-un spațiu supraaglomerat scade pe măsură ce persoanele înaintrează în vârstă.
Evoluția pe segmente de vârstă arată că pentru persoanele cu vârste între 15 și 19 ani, rata este de 30,1%. Pentru grupa de vârstă între 20 și 24 de ani, acest procent scade la 28,7%, iar pentru cei cu vârste între 25 și 29 de ani, acesta ajunge la 21,8%. În România, diferența dintre rata tinerilor și cea a populației totale este de cel puțin 20 de puncte procentuale, fiind de 60,4% față de 40,4%.
În ceea ce privește piața imobiliară, datele Eurostat publicate în iulie indică o revenire a vânzărilor de locuințe în majoritatea statelor UE în 2025. După un an 2024 marcat de scăderi, doar trei țări au raportat o reducere a tranzacțiilor: Croația cu 4,1%, Bulgaria cu 2,5% și Polonia cu 1,1%. Cele mai mari creșteri ale numărului de locuințe tranzacționate au fost observate în Slovenia, cu 29,9%, Lituania, cu 22,8%, și Austria, cu 21,4%.
Problema locuințelor supraaglomerate este strâns legată de dinamica pieței imobiliare și de accesibilitatea la spații de locuit. Deși tranzacționările de proprietăți au început să crească în multe state membre ale Uniunii Europene, accesul tinerilor la locuințe adecvate rămâne o provocare majoră. Discrepanța dintre numărul de tranzacții și condițiile de locuire reflectă dificultățile structurale pe care le întâmpină segmentele tinere de populație în diverse țări europene.