România se află pe locul cinci în topul european al risipei alimentare, cu o cantitate anuală de 3,4 milioane de tone de mâncare aruncate. Această problemă de dezechilibru apare în contextul în care datele Eurostat indică faptul că aproximativ 28% din populația țării nu își permite o masă decentă. Pentru a combate acest fenomen, diverse programe și inițiative încearcă să redirecționeze alimentele către persoanele aflate în dificultate financiară sau cu probleme de sănătate.
Banca de Alimente din Sectorul 6 oferă zilnic două mese calde pentru 600 de cetățeni care traversează perioade dificile sau sunt imobilizați la pat. Proiectul include și pachete cu alimente neperisabile pentru weekend, pregătite special pentru cei care nu pot ieși din casă. Beneficiarii, precum pensionarul Petre Mircea, menționează că acest ajutor oferă o economie de bani necesară pentru alte cheltuieli, cum ar fi medicamentele, având în vedere veniturile mici.
Activitatea Băncii de Alimente este susținută de zeci de parteneri, printre care se numără Carrefour, Mega Image, Danone și Aqua Carpatica. Între începutul anului 2025 și luna mai 2026, instituția a primit 849 de tone de alimente prin donații, reușind să livreze 155.000 de porții de mâncare și 75.000 de pachete. Când donările nu acoperă întregul meniu, organizația utilizează fonduri locale, achiziționând alimente pentru o medie de 299.000 de lei pe lună.
La nivelul Uniunii Europene, se estimează că anual ajung la gunoi 60 de milioane de tone de alimente, o medie de 130 de kilograme pe cap de locuitor. România depășește această medie, aruncând 181 de kilograme de mâncare de persoană, fiind depășită doar de Cipru, Danemarca, Grecia și Portugalia. Pentru a reduce acest impact, Uniunea Europeană a impus obiective de reducere a deșeurilor în sectorul prelucrării și al comerțului cu amănuntul, prin directiva-cadru care a intrat în vigoare în octombrie 2025.
În România, operatorii economici au la dispoziție zece măsuri pentru diminuarea risipei, precum vânzarea la preț redus sau donarea produselor. Din 2024, aceștia sunt obligați să implementeze cel puțin două dintre aceste măsuri, sub sancțiunea unor amenzi între 10.000 și 40.000 de lei. Totuși, experți precum Cami Gui subliniază că, deși legislația este utilă, lipsa unor norme și a unui sistem de controale eficient reprezintă o dificultate în aplicarea reală a regulilor.
Federația Băncilor pentru Alimente coordonează activitatea unor bănci locale din orașe precum București, Cluj, Brașov sau Timișoara. Această rețea de distribuție permite redirecționarea alimentelor sigure, dar care nu mai pot fi comercializate, către organizații non-guvernamentale. În primele șase luni ale acestui an, rețeaua a redistribuit 8.555 de tone de alimente, care au fost transformate în aproximativ 17,1 milioane de porții de mâncare pentru persoanele vulnerabile.