România a ajuns să dispună de peste 180 de aparate de mamografie la nivel național, însă infrastructura medicală necesară pentru screeningul cancerului de sân necesită încă dezvoltare. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că, deși capacitatea de diagnostic a crescut semnificativ în perioada 2023-2026, nevoile populației nu sunt complet acoperite. Acesta a evidențiat faptul că simpla existență a unor programe sau strategii nu garantează succesul depistării fără o bază materială solidă.
În urma unor proiecte finanțate prin fonduri internaționale și europene, capacitatea de diagnostic prin mamografie a fost extinsă considerabil. Prin intermediul unui proiect derulat cu Banca Mondială, au fost achiziționate 124 de aparate, iar investițiile provenite din fondurile europene au completat acest proces de modernizare. Totuși, în ciuda acestor numere, România se menține în partea inferioară a clasamentului european, când este vorba despre numărul de mamografe raportat la fiecare 100.000 de locuitori.
Alexandru Rogobete susține că investițiile trebuie să continue pentru a asigura atât achiziția de noi echipamente, cât și o distribuție echilibrată a acestora pe teritoriul țării. Fostul ministru consideră că o viziune de ansamblu trebuie să includă aparatură suficientă, personal medical specializat și un acces simplificat pentru femei. Un punct critic vizează reducerea timpului scurs între detectarea unei suspiciuni și începerea efectivă a tratamentului medical necesar.
Depistarea cancerului de sân într-un stadiu incipient este esențială pentru creșterea șanselor de tratament eficient și pentru reducerea impactului asupra pacientelor. Alexandru Rogobete a explicat faptul că banii direcționați către screening și diagnostic precoce reprezintă o investiție în sănătate și în ani de viață, nu doar o cheltuială. Această abordare poate reduce semnificativ și costurile suportate de întregul sistem sanitar național pe termen lung.
Evoluția infrastructurii medicale din România a fost marcată de proiecte complexe de construcție și dotare. Recent, s-a menționat că la Spitalul Regional Craiova stadiul construcției a depășit 25%, în contextul unor întârzieri la plățile către constructorii implicați în proiect. Alexandru Rogobete a comentat situația, menționând că lucrările au continuat în ciuda problemelor financiare întâmpinate în acest proces de dezvoltare a facilităților de sănătate.
Strategia de screening pentru cancerul de sân depinde de un traseu rapid de la investigație la diagnostic și tratament. Alexandru Rogobete subliniază că scopul final este ca femeile să se poată întoarce cât mai repede la viața de familie și la activitatea profesională. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o coordonare între dotarea tehnică, pregătirea cadrelor medicale și facilitarea accesului populației la serviciile de diagnosticare.