Rezultatele Evaluării Naționale din 2024 indică faptul că aproape jumătate dintre elevii din România nu dețin competențele necesare la matematica și limba și literatura română. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a subliniat că aceste date reflectă o problemă profundă a sistemului de învățământ. El a explicat că este imperativă o intervenție asupra modului în care cunoștințele sunt aplicate în viața reală, pregătind copiii nu pentru prezent, ci pentru piața muncii de peste un deceniu.
Analizând cifrele, Mihai Dimian a menționat că la disciplina matematică aproximativ 30% dintre elevi au obținut sub nota 5. La acest procent se adaugă circa 20% dintre elevi care fie nu s-au prezentat la testare, fie nu au finalizat clasa a VIII-a, dar care sunt regăsiți ulterior în clasa a IX-a. Ministrul a comparat aceste rezultate cu cele din testele PISA, observând o similaritate între cele două tipuri de evaluări, deși acestea testează aspecte diferite ale pregătirii elevilor.
Problemele identificate de ministru includ lipsa de motivație a elevilor, absențele frecvente și dificultățile de acoperire a cadrelor didactice în anumite zone. Mihai Dimian a susținut că este necesară o revizuire a programelor școlare în limita de 15%, cu un accent sporit pe exerciții practice și digitalizare. El a insistat că exigența profesorilor trebuie crescută, pentru a evita situația în care elevi cu medii de 5 pe parcursul școlarității ajung să obțină note de 2 sau 3 la evaluările naționale.
Un alt punct critic vizează timpul petrecut de elevi în procesul de învățare. Conform datelor furnizate de ministru, elevii din România petrec în medie 6.000 de ore în școală pe parcursul a 9 ani, în timp ce media țărilor din cadrul OECD este de 7.600 de ore. Această diferență de 1.600 de ore reprezintă o provocare majoră, pe care autoritatea propune să o gestioneze prin utilizarea mai eficientă a resurselor existente, precum laboratoarele de știință și cele inteligente.
În ceea ce privește infrastructura, Mihai Dimian a menționat disponibilitatea a 2.500 de laboratoare de știință dezvoltate recent și a 1.300 de laboratoare inteligente dotate cu realitate virtuală. Aceste facilități trebuie utilizate pentru a transforma învățământul într-unul mai aplicat. Totodată, ministrul a propus o reformă a modului în în care elevii aleg profilurile de liceu, sugerând introducerea unor probe suplimentare la alegere pentru a nu limita accesul la anumite specialități din cauza notelor de la probele obligatorii.
Evaluările naționale și testele internaționale, precum PISA, servesc drept instrumente de monitorizare a calității educației la nivel de sistem. Acestea permit identificarea lacunelor de cunoștințe și a nevoilor de reformă structurală. În România, rezultatele recente au pus în evidență necesitatea unei adaptări a curriculumului pentru a reduce decalajul față de media europeană și de a îmbunătăți implicarea elevilor în procesul de învățare prin metode moderne și digitale.