Un nou studiu de amploare, intitulat „Religionsmonitor”, realizat de Fundația Bertelsmann, arată că persoanele care fac parte din comunități religioase și sunt active în viața lor de credință contribuie mai mult la coeziunea socială față de cei fără o astfel de afiliere. Cercetarea subliniază însă că acest impact nu este uniform, existând diferențe semnificative între diversele grupuri de credință analizate în cadrul raportului.
În cazul musulmanilor, studiul evidențiază o tendință opusă față de alte grupuri religioase. Pentru această comunitate, un nivel ridicat de religiozitate este asociat cu o scădere a sentimentului de apartenență la comunitatea civică. De exemplu, musulmanii cu o religiozitate redusă sau inexistentă obțin 46 de puncte la indicatorul de apartenență civică, în timp ce cei foarte religioși ating doar 28 de puncte.
Autorii raportului sugerează că această scădere poate fi explicată prin factori precum discriminarea, lipsa recunoașterii sociale sau reprezentarea instituțională limitată. Totuși, cercetătorii precizează că nu este vorba despre o retragere voluntară din societate, ci despre o erodare a încrederii în instituțiile statului. Această situație apare într-un context în care încrederea în Guvernul Federal și percepția asupra echității sunt deosebit de slabe.
Mouhanad Khorchide, decan al Facultății de Teologie Islamică de la Universitatea din Münster, critică abordarea studiului, considerând-o prea unilaterală. Deși recunoaște impactul discriminării, acesta susține că raportul ignoră influența narațiunilor religioase și ideologice inspirate de islamism. Potrivit lui Khorchide, anumite discursuri prezintă statul și democrația ca fiind ostile islamului adevărat, alimentând o „narațiune a musulmanului-victimă” care subminează încrederea în instituțiile publice.
Analiza a fost realizată prin intervievarea a peste 5.200 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 94 de ani, în martie 2026. Rezultatele arată că, deși indicatorii privind relațiile sociale și orientarea către binele comun s-au redresat după perioada pandemiei de coronavirus, sentimentul de apartenență la comunitatea civică a rămas la un nivel scăzut în Germania.
Structura religioasă a Germaniei a suferit schimbări majore în ultimii ani, devenind mai diversă, dar mai puțin religioasă. În 2025, membrii Bisericii Catolice sau ai Bisericii Evanghelice reprezentau doar aproximativ 44% din populație, în timp ce peste o treime dintre germani nu au nicio confesiune. În acest peisaj, numărul creștinilor ortodocși și al celor din bisericile libere a crescut, ajungând la câteva milioane de persoane pentru fiecare categorie.