Reglementările privind creșterea animalelor în gospodării sunt stabilite prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014, modificat prin Ordinul nr. 562/2023. Aceste norme fixează condițiile de întreținere în funcție de tipul gospodăriei, de zona de amplasare, fie că este vorba de intravilan sau extravilan, și de statutul de oraș sau sat. Nerespectarea acestor reguli poate atrage sancțiuni financiare semnificative pentru proprietari.
În zonele urbane, situația este mult mai restrictivă decât la sate, deoarece primăriile pot adopta hotărâri locale care interzic complet animalele mari de fermă, precum vaci, porci, oi, capre sau cai. Autoritățile locale invocă motive de sănătate publică, zgomot, mirosuri sau riscul de înmulțire a insectelor și rozătoarelor. Chiar dacă nu există interdicții explicite, densitatea locuințelor face dificilă respectarea distanței minime obligatorii față de vecini, iar pentru păsări, limitele locale pot fi mult mai mici decât cele naționale.
La sate, numărul maxim de animale depinde de racordarea la rețelele de apă și canalizare. Gospodăriile fără racordare pot deține maximum 6 animale mari sau un total de 10 animale (inclusiv păsări). Pentru cele racordate la rețelele publice, limitele sunt mai permisive pentru animalele mijlocii, precum oi sau capre, dar sunt mai stricte pentru porci și vaci. Totuși, și în mediul rural, primăriile pot impune reguli suplimentare, în special în zonele turistice sau în satele aflate în extinderea orașelor.
Condițiile de amplasare impun ca adăposturile, grajdurile sau cotețele să fie situate la o distanță de minimum 10 metri de cea mai apropiată locuință învecinată. De asemenea, legislația impune respectarea biosecurității și a igienei, interzicând evacuarea dejecțiilor în șanțuri, canale sau ape stătătoare. Proprietarii trebuie să asigure supravegherea sanitar-veterinară, identificarea animalelor și înscrierea lor în registrele oficiale, având obligația de a anunța medicul veterinar în caz de îmbolnăvire sau mortalitate neobișnuită.
Bunăstarea animalelor este protejată prin Legea nr. 205/2004, care obligă proprietarii să ofere hrană, apă, adăpost sigur și spațiu pentru mișcare. Nerespectarea acestor norme poate fi sancționată cu amenzi contravenționale între 3.000 și 12.000 de lei, aplicate de agenții ANSVSA sau polițiști. Faptele mai grave, precum cruzimea sau abandonul, sunt încadrate drept infracțiuni și pot fi sancționate cu închisoare sau amenzi penale, inclusiv interdicția de a mai deține animale pentru o perioadă de la unu la cinci ani.
Reglementările privind protecția animalelor și biosecuritatea sunt esențiale pentru menținerea ordinii publice și a sănătății în comunități. În perioadele cu risc epidemiologic, precum în cazul gripei aviare, autoritățile pot aplica măsuri sanitar-veterinare temporare suplimentare. Aceste norme vizează atât prevenirea poluării mediului, cât și protejarea sănătății cetățenilor din imediata apropiere a zonelor de creștere a animalelor.