Sistemul de învățământ din România necesită reforme structurale profunde și o utilizare mai eficientă a resurselor financiare disponibile. Rectorul Universității din București, Marian Preda, subliniază că este imperativ ca liderii instituțiilor de educație să fie selectați pe baza competențelor profesionale, eliminând loialitatea politică ca criteriu de alegere. Acesta avertizează că școala românească se confruntă cu dificultăți majore, de la organizarea internă până la pregătirea elevilor pentru noile cerințe ale societății.
Marian Preda descrie starea actuală a învățământului ca fiind într-o criză evidentă, accentuată de ritmul rapid al schimbărilor în comunicare și prelucrarea informației. El observă că introducerea tehnologiei în școli nu este suficientă pentru a îmbunătăți procesul educațional dacă profesorii și elevii nu dețin competențele necesare pentru utilizarea acestora. Rectorul menționează că problema principală nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt utilizați în cadrul sistemului.
O direcție majoră de schimbare vizează profesionalizarea managementului școlar, deoarece funcția de director necesită abilități distincte de activitatea didactică. Marian Preda susține că planificarea strategică, gestionarea bugetelor și coordonarea echipelor cer o pregătire managerială specifică. El propune organizarea unor programe postuniversitare de specializare pentru directori, realizate în colaborare cu universitățile și Ministerul Educației, pentru a asigura o conducere bazată pe expertiză.
Pentru a reduce influența politică, rectorul propune reorganizarea inspectoratelor școlare la nivel regional. Această măsură ar putea limita controlul intereselor politice locale asupra deciziilor din educație și ar facilita o selecție a conducătorilor bazată strict pe performanță. Marian Preda consideră că un bun profesor nu este automat un bun conducător, motiv pentru care managementul trebuie tratat ca o profesie separată de cea de predare.
În ceea ce privește pregătirea elevilor, se propune dezvoltarea învățământului dual, care combină teoria cu experiența practică, pentru a răspunde nevoilor pieței muncii. Rectorul pledează pentru recunoașterea diverselor trasee educaționale, subliniind că absolvirea unei facultăți nu trebuie să fie singura opțiune pentru tineri. Programele de formare profesională ar trebui să fie corelate cu cerințele angajatorilor și să ofere burse sau posibilități imediate de angajare.
Evaluarea performanței școlare, inclusiv prin testele PISA, trebuie să fie realizată de specialiști și să măsoare atât competențele de bază, cât și aptitudinile specifice fiecărui traseu. Marian Preda recomandă o colaborare strânsă între universități, cercetători și instituțiile care elaborează politicile publice pentru a fundamenta deciziile pe rezultate măsurabile. O astfel de abordare ar permite implementarea unor măsuri bazate pe cercetare, evitând deciziile luate fără o evaluare reală a efectelor asupra sistemului.