Discontinuitățile în aprovizionarea cu medicamente pe piața din România sunt cauzate de două factori principali, respectiv de aspecte comerciale și de cele legate de producție. Această situație afectează disponibilitatea produselor, deoarece anumite medicamente lipsesc din stocuri sau sunt livrate în cantități inferioare necesarului actual. Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a oferit aceste detalii în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2026.
Prima categorie de probleme vizează factorii comerciali, în cadrul cărora autoritatea de reglementare are foarte puține instrumente de intervenție directă. Răzvan Prisada a menționat că, deși agenția cunoaște aceste cauze, se încearcă implementarea unor măsuri pentru a diminua impactul asupra pacienților. Această zonă de gestionare a pieței rămâne una dificilă pentru instituție, deoarece pârghiile de control asupra tranzacțiilor comerciale sunt limitate în prezent.
Cea de-a doua problemă majoră este reprezentată de cauzele de producție, care sunt strâns legate de dependența extremă a României și a Europei de producătorii externi. România și Europa se bazează pe importuri de materii prime, substanțe active și medicamente finite din alte țări, adesea pentru a obține prețuri mai mici. Această vulnerabilitate structurală face ca aprovizionarea să fie la mila unor factori de producție din afara continentului.
Un aspect critic în acest proces este impactul reglementărilor de mediu, care pot deveni bariere în calea dezvoltării capacităților de producție locale sau europene. Răzvan Prisada a subliniat că, dacă se impun reglementări prea stricte, Uniunea Europeană ar putea avea dificultăți în a produce chiar și medicamente simple, precum paracetamolul sau antibioticele. Echilibrul între protecția mediului și necesitatea de a asigura independența farmaceutică reprezintă o provocare majoră.
Pentru a îmbunătăți monitorizarea, se lucrează la modernizarea sistemului de raportare a stocurilor, un proiect gestionat de Ministerul Sănătății și de Serviciul de Telecomunicații Speciale. În prezent, datele sunt procesate manual sub formă de fișiere Excel, ceea ce limitează capacitatea de evaluare rapidă a situațiilor de criză. Implementarea unui sistem digital avansat ar permite urmărirea zilnică a stocurilor și identificarea mai rapidă a cauzelor discontinue.
În contextul digitalizării, România urmărește trecerea la sisteme electronice pentru a elimina utilizarea hârtiei în interacțiunea cu companiile. Această tranziție include și utilizarea inteligenței artificiale pentru procesarea informațiilor, un pas necesar în fața lipsei de personal din cadrul agenției. Obiectivul este ca, începând cu 1 ianuarie, procesele repetitive să fie automatizate pentru a eficientiza activitatea instituției.