O campanie de marketing neconvențională a izbucnit în regiunea Moldovei, după ce cinci bannere oficiale au fost instalate la intrările în orașul Iași. Mesajul afișat pe acestea este unul provocator la adresa administrației locale, sugerând că, în lipsa pistelor de biciclete în Iași, cetățenii ar putea opta pentru Bacău. Conform afișajelor, Bacău oferă 44 de kilometri de piste de biciclete, o infrastructură care pare să fie acum un argument de promovare pentru acest oraș.
Situația tensionată din Iași a apărut în urma unei decizii luate de Primărie în luna iulie, când pistele de biciclete din municipiu au fost desființate. Această măsură a fost impusă deoarece traseele erau amenajate pe trotuare, fapt ce nu a mai fost permis de Poliție. Reprezentanții Primăriei Iași au recunoscut că infrastructura existentă nu se mai încadra în noile norme normative, iar în loc de reparații, s-a optat pentru eliminarea completă a acestor trasee.
Primarul Bacăului, Lucian Viziteu, a declarat că acțiunile de promovare nu reprezintă un atac politic, ci constituie o simplă campanie de marketing local. Obiectivul este de a invita persoanele interesate de ciclism să utilizeze infrastructura din Bacău, care este funcțională și bine echipată. Această abordare a pus în evidență diferența dintre cele două orașe în ceea ce privește gestionarea mobilității verzi și a spațiilor dedicate bicicliștilor.
Senatorul Marius Bodea a criticat dur administrația condusă de Mihai Chirica, amintind că acesta a calificat pistele de biciclete drept o idee marxistă. Marius Bodea a susținut că, la Bacău, existența celor 44 de kilometri de piste nu este o victorie a marxismului, ci a civilizației. Acesta a adăugat că orașul Bacău se simte bine cu aceste kilometri de pistă, făcând o paralelă cu orașe europene precum Amsterdam sau Copenhaga.
În prezent, Primăria Iași nu a emis nicio reacție oficială în legătură cu bannerele instalate sau cu comparația făcută cu orașul Bacău. Administrația locală pare să evite subiectul, neoferind explicații sau contraargumente la adresa campaniei de marketing care afectează imaginea municipiului. Între timp, bicicliștii din Iași rămân fără trasee dedicate, iar trotuarele sunt lăsate exclusiv pentru pietoni, în timp ce traficul auto ocupă restul spațiului stradal.
Infrastructura de transport urban și mobilitatea non-motorizată sunt subiecte care generează frecvent dezbateri în marile orașe din România. Deciziile privind reamenajarea trotuarelor și limitările impuse de poliție în ceea ce privește marcajele de circulație afectează direct modul în care cetățenii se deplasează în mediul urban. Această evoluție reflectă dificultățile de adaptare la noile reglementări normative privind siguranța rutieră și utilizarea spațiului public.