Sari la conținut
Ultima oră Controverse în București după ce un Lamborghini a fost parcat pe trotuar. Reacții dure ale românilor
Află Știrile
Social

Raportul OCDE: România are mulți absolvenți STEM, dar suferă de subfinanțare și lipsă de profesori

Sistemul educațional românesc este marcat de un paradox între succesul în domeniile tehnice și dificultățile financiare și de personal.

3 min citire
Raportul OCDE: România are mulți absolvenți STEM, dar suferă de subfinanțare și lipsă de profesori
"Tamil Nadu school kids" by McKay Savage from London, UK is licensed under CC BY 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/. · original · licență

Noul raport internațional Education at a Glance 2026, publicat de OCDE, evidențiază o serie de contrastul profund în sistemul de învățământ din România. Documentul semnalează o creștere a atractivității financiare pentru profesia didactică și o prezență masivă a absolvenților în domenii tehnice, însă trage semnale de alarmă privind subfinanțarea cronică. Raportul subliniază, de asemenea, problemele legate de abandonul școlar și deficitul de cadre necesare pentru disciplinele științifice.

În ceea ce privește nivelul studiilor, România prezintă un paradox universitar semnificativ. Aproximativ 30% dintre absolvenții de învățământ superior se specializează în Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM), o cifră care depășește media OCDE de 23%. Totuși, acest succes este înumbrat de nivelul scăzut de educație terțiară, deoarece doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o diplomă universitară, în condițiile unei medii OCDE de 43%.

Situația tinerilor vulnerabili este una critică, cu rate de abandon mult peste media internațională. În anul 2025, unul din patru tineri români cu vârste între 25 și 34 de ani nu a absolvit liceul, o rată de peste două ori mai mare decât media țărilor OCDE. De asemenea, 23% dintre tinerii de 18-24 de ani fac parte din categoria NEET, adică nu sunt angajați și nu urmează nicio formare, depășind semnificativ media de 14% a țărilor dezvoltate.

Deși salariile cadrelor didactice au crescut, recrutarea rămâne o provocare majoră pentru școli. În 2025, salariile profesorilor de gimnaziu au ajuns să fie cu 5% peste media angajaților cu studii superioare, în timp ce în 2023 acestea erau cu 13% mai mici. În ciuda acestui progres, aproximativ 2,8% din posturile didactice rămân neocupate, deficitul fiind resimțit cel mai puternic la disciplinele de matematică și la cele din aria științelor exacte.

Finanțarea educației rămâne la coada clasamentelor, cu investiții publice foarte mici. În 2023, investiția în educație a reprezentat doar 2,6% din PIB, comparativ cu media OCDE de 4,2%. Suma alocată per elev sau student în România a fost de 7.293 dolari americani, ceea ce reprezintă jumătate din media internațională de 13.601 dolari americani. Diferențe sunt vizibile și între tipurile de școli, statul alocând 10.001 dolari americani pentru un elev de la liceul teoretic și doar 6.676 de dolari americani pentru cel din învățământul vocațional.

Evoluția bugetelor de educație din România a fost marcată de o creștere lentă a ponderei investițiilor în raport cu Produsul Intern Brut în ultimii ani. Din 2015 până în 2023, această alocare a urcat de la 2,4% la 2,6% din PIB. Un aspect pozitiv menționat este creșterea fondurilor pentru educația timpurie, unde suma alocată pentru copiii cu vârste între 3 și 5 ani a crescut de la 3.295 de dolari americani în 2015 la 4.766 de dolari americani în anul 2023.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Social