Raportul „Education at a Glance 2026”, publicat marți, 29 septembrie, evidențiază dificultățile sistemului de educație din România. Documentul editat de OCDE arată că țara se află într-o poziție critică în ceea ce privește finanțarea și nivelul de pregătire al populației. România se numără printre statele care înregistrează un deficit semnificativ de forță de muncă din cauza lipsei cadrelor didactice, într-un context în care investițiile publice rămân mult sub media organizației.
Finanțarea educației în România este una dintre cele mai mici din rândul statelor membre, partenere și candidate ale OCDE. În anul 2023, cheltuielile guvernamentale pentru educația de la primar la terțiar au reprezentat doar 2,6% din PIB, în timp ce media OCDE este de 4,2%. De asemenea, cheltuielile pentru un singur elev/student în România au fost de 7.293 de dolari, o sumă mult sub media de 13.601 dolari raportată la nivelul organizației.
Nivelul de studii în rândul populației active prezintă cifre îngrijorătoare, în special în comparație cu restul Europei. La nivelul întregii populații active cu vârste între 25 și 64 de ani, doar 19% dintre români dețin studii superioare, față de o medie de 43% în OCDE. Mai mult, un sfert dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani nu au terminat liceul, un procent care este de peste două ori mai mare decât media internațională.
Integrarea tinerilor pe piața muncii este marcată de un număr ridicat de persoane care nu studiază și nu lucrează. În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află în această situație, comparativ cu media OCDE de 14%. Fenomenul este mai accentuat la femei, unde rata persoanelor NEET este de 28%, față de 18% la bărți, ceea ce reprezintă un risc major pentru parcursul socio-economic al acestora.
În ceea ce privește personalul didactic, raportul notează o evoluție salarială pozitivă pentru profesorii de gimnaziu. În 2025, veniturile acestora sunt cu aproximativ 5% mai mari decât salariile medii ale altor angajați cu studii terțiare, o schimbare față de 2023, când erau cu 13% sub acest nivel. Totodată, 81,1% dintre profesorii de gimnaziu sunt mulțumiți de condițiile de angajare, deși doar 57,2% se declară mulțumiți de salariile primite.
Sistemul de învățământ românesc traversează o perioadă de transformare demografică, fiind în curs de scădere a numărului de elevi. Se estimează că numărul copiilor cu vârsta între 5 și 14 ani va scădea cu aproximativ 14% în perioada 2024-2033. Această tendință de scădere a populației școlare ar putea influența modul în care sunt distribuite posturile didactice și modul în care statul va organiza școlile în viitorul apropiat.