Un raport recent al GREVIO, grupul de experți al Consiliului Europei, evidențiază dificultățile României în aplicarea legilor menite să protejeze femeile de violență. Deși legislația a fost extinsă, inclusiv prin adoptarea Legii împotriva Femicidului, rezultatele obținute rămân nesatisfăcătoare. Documentul indică faptul că problema principală nu mai este lipsa normelor juridice, ci eșecul instituțiilor de a implementa efectiv mecanismele de protecție pentru victimele care suferă abuzuri.
Datele monitorizate arată o creștere alarmantă a încălcărilor ordinelor de protecție, care au crescut cu 30% în perioada dintre 2022 și 2024. Senatoarea Victoria Stoiciu a subliniat că ordinea de protecție emisă de instanțe nu poate opri fizic un agresor, iar monitorizarea electronică este singura metodă care permite poliției să intervină la timp. Victoria Stoiciu a menționat că nicio victimă de femicid din anul trecut nu a beneficiat de monitorizare electronică, deși unele aveau deja un ordin de protecție.
Instituțiile statului român sunt criticate pentru faptul că abordezile lor limitează conceptul de violență doar la sfera violenței domestice. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați nu acoperă fenomene precum hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate, mutilarea genitală, sterilizarea sau avortul forțat, precum și violența digitală. În plus, parchetul și instanțele refuză să colecteze statistici detaliate care să țină cont de sexul victimei, ceea ce împiedică o evaluare corectă a fenomenului.
Raportul GREVIO solicită implementarea unor măsuri urgente, inclusiv finanțarea organizațiilor neguvernamentale care oferă protecție, deoarece acestea primesc doar sume simbolice de la stat. De asemenea, se cere formarea continuă a personalului din poliție, justiție și sănătate pentru a înțelege complexitatea violenței. Un alt punct critic este lipsa programelor serioase pentru agresori; în prezent, există doar 15 centre mici de consiliere care au procesat doar 238 de agresori între 2022 și 2024.
Sistemul actual este descris ca având o mentalitate care seamănă cu cea a agresorilor, minimalizând formele non-fizice de violență. Poliția și instanțele sunt acuzate de comportamente nepotrivite, cum ar fi încurajarea împăcării sau solicitarea unor dovezi că tatăl violent a lovit și copilul pentru a limita drepturile părintești. În prezent, accesul în adăposturile de stat este îngreunat de o birocrație excesivă, impunând victimei să prezinte documente de identitate sau dovezi ale violenței pe care nu le poate avea.
Monitorizarea aplicării Convenției de la Istanbul reprezintă un proces de evaluare prin care Consiliul Europei verifică dacă statele membre respectă standardele de protecție a drepturilor femeilor. Acest mecanism de control este esențial pentru identificarea lacunelor legislative și a deficiențelor de implementare la nivel național, oferind recomandări specifice pentru îmbunătățirea sistemelor de justiție și a serviciilor de asistență socială destinate victimelor violenței.