Psihologul criminalist Tudorel Butoi a propus implementarea unor sancțiuni fizice pentru persoanele condamnate la infracțiuni grave în cadrul penitenciarelor. Expertul susține că sistemul actual de pedepsire nu oferă un efect de descurajare suficient pentru infractorii violenți. El pledează pentru o înăsprire radicală a măsurilor aplicate, argumentând că teama de suferință corporală ar putea ajuta la corectarea comportamentului acestor persoane.
Tudorel Butoi a sugerat utilizarea unor forme de pedeapsă corporală, menționând ca exemplu aplicarea unor lovituri cu bastonul. Acesta a declarat că infractorii ar trebui să simtă corecția fizică pentru a le veni aminte de greșelile comise. „Ia dă-i 20 de bețe la c*r, să vedeți cum îi vine mintea la cap”, a afirmat psihologul în cadrul unui podcast, subliniind necesitatea unei temeri reale față de pedeapsă.
Pentru a-și justifica această viziune, Tudorel Butoi a făcut referire la sistemul de justiție din Evul Mediu. El a susținut că acele pedepse crunte aveau rolul de a preveni comiterea unor infracțiuni similare de către alți cetățeni. În viziunea sa, astfel de măsuri extreme servau ca un mecanism de prevenție prin exemplul oferit de suferința celor deja condamnați, o abordare pe care a invocat-o pentru a susține necesitatea unor sancțiuni mai dure.
În același timp, psihologul a criticat sever utilizarea măsurilor alternative la închisoare, precum controlul judiciar sau monitorizarea electronică prin brățări. Tudorel Butoi consideră că aceste metode sunt ineficiente și au un caracter de spectacol, fiind inadecvate pentru cei acuzați de fapte grave, cum ar fi tâlhăria. El a declarat că nu este de acord ca un tâlhar să rămână acasă sub supravegherea unei brățări, considerând aceste soluții ca fiind lipsite de eficacitate reală.
Declarațiile sale au provocat dezbateri privind compatibilitatea unor astfel de măsuri cu legislația europeană și cu normele privind drepturile omului. În România, legislația actuală interzice strict pedepsele corporale și orice tratament inuman sau degradant aplicat persoanelor private de libertate. Propunerea expertului nu se regăsește în sistemul de sancțiuni în vigoare, însă discuția a readus în atenția publicului tema eficienței pedepselor și a limitelor coercitive ale statului.
Reacțiile în mediul online au fost extrem de diverse și împărțite. În timp ce o parte a utilizatorilor a susținut necesitatea unor reguli mai stricte și a unor pedepse mai aspre în penitenciare, alți cetățeni au criticat ideea sancțiunilor fizice. Aceștia din urmă au invocat riscul apariției abuzurilor și au subliniat importanța respectării drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor aflate sub regim de detenție.