Sute de mii de manifestanți au participat sâmbătă la proteste pe teritoriul Franței, evenimente care au început în mare parte pașnic, dar au degenerat în violențe la Paris și Marsilia odată cu sosirea serii. În ciuda unei operațiuni de securitate de amploare desfășurate pentru a preveni noi tulburări, situația a scăpat de sub control în anumite zone. Ministerul de Interne a raportat o prezență de 410.000 de persoane la nivel național, însă sindicatele susțin că numărul real este de două ori mai mare.
La periferia sud-estică a Parisului, aproximativ 110.000 de persoane s-au adunat pentru a protesta împotriva creșterii costului vieții și a inegalității sociale. După încheierea mitingului, atmosfera s-a schimbat brusc, poliția antirevoltă intervenind cu gaze lacrimogene și tunuri de apă împotriva unui grup de circa 500 de tineri cu cagule. În Marsilia, tinerii au incendiat coșuri de gunoi pentru a bloca circulația și au aruncat cu pietre și sticle asupra forțelor de ordine, în timp ce anumite magazine și bijuterii au fost jefuite.
Ministerul de Interne a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi, un număr cu 10.000 mai mare decât cel utilizat în săptămâna precedentă. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a observat formarea unor grupuri cu risc ridicat care s-au desprins de coloana principală pentru a comite acte de violență. Acesta a acuzat activiștii de extremă stânga și bandele criminale de provocarea tulburărilor, menționând totodată că în orașele Nisa și Montpellier au existat confruntări între activiștii de extremă dreaptă și grupările de stânga.
În capitală, centrul orașului a căpătat aspectul unei zone sub carantină, cu peste 20 de stații de metrou închise și instituții culturale majore, precum Luvrul, Muzeul d’Orsay și Opera din Paris, complet închise. Comercianții au ales să își baricadeze vitrinele sau să rămână închiși, pe fondul riscului de avariere sau jaf, după ce mii de afaceri au fost afectate în weekendul trecut. Un manager de magazin, Oskar, a declarat că lipsa clienților face imposibilă menținerea activității în aceste condiții de securitate.
Fenomenul de proteste s-a extins și în alte țări europene, incluzând Belgia, Spania, Italia și Albania. La Bruxelles, poliția a utilizat gaze lacrimogene și spray cu piper pentru a gestiona confruntările cu manifestanții antiguvernamentali. Liderul de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon, a declarat că protestele vor continua până când președintele Emmanuel Macron va aborda problema instabilității sociale din Franța, subliniind că situația actuală ar putea forța președintele să caute o cale de ieșire din mandat.
Aceste manifestări de amploare din Franța fac parte dintr-un val de nemulțumiri sociale care a început inițial cu mici demonstrații studențești în suburbiile pariziene. Ulterior, mișcările s-au extins rapid, transformându-se într-un protest generalizat împotriva politicilor economice ale guvernului. Această evoluție a generat un efect de domino, inspirând demonstrații similare în diverse țări vecine din Europa, reflectând o stare de neliniște socială la nivel continental.