Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, a propus introducerea disciplinei „Educația pentru sănătate” ca materie obligatorie în sistemul de învățământ. Această schimbare ar trebui să acopere întregul parcurs școlar, începând de la grădiniță și continuând până în clasa a XII-a. Propunerea a fost prezentată de Horațiu-Remus Moldovan în cadrul evenimentului Health Forum, subliniind necesitatea unei abordări sistemice în educația medicală a tinerilor.
Conform propunerii, disciplina nu ar trebui să fie una opțională, ci o componentă obligatorie a curriculumului școlar. Horațiu-Remus Moldovan a insistat faptul că materia nu trebuie predată de diriginți sau de profesori din alte specializări, precum matematică sau sport. În schimb, el susține că predarea trebuie asigurată exclusiv de profesioniști din domeniul medical, citând ca model de succes exemplele din țările nordice, unde personalul medical este implicat direct în astfel de activități educaționale.
Pentru implementarea acestui proiect, președintele CNAS sugerează utilizarea resurselor umane disponibile din mediul medical. El a menționat că disciplina ar putea fi predată de medici tineri care au absolvit Facultatea de Medicină sau de asistenți medicali care au finalizat studii postliceale sau Facultatea de Asistență Medicală Generală. Alegerea instructorilor ar trebui făcută în funcție de pregătirea specifică a acestora și de grupa de vârstă a elevilor care urmează să primească informațiile.
Investiția în educația preventivă ar putea avea un impact major asupra indicatorilor de sănătate publică din România. Horațiu-Remus Moldovan consideră că o astfel de curriculă solidă ar putea contribui direct la creșterea ratei de vaccinare și la creșterea speranței de viață a populației. De asemenea, prin prevenirea unor boli, se pot reduce numărul de cazuri care pot fi evitate, ceea ce ar aduce beneficii directe întregului sistem de sănătate.
Pe termen lung, reducerea numărului de boli prevenibile ar putea genera economii semnificative în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Aceste resurse financiare economisite prin prevenție ar putea crea spațiu bugetar pentru extinderea și diversificarea pachetelor medicale. Horațiu-Remus Moldovan a explicat că, în următorii 10-20 de ani, aceste fonduri ar putea fi direcționate către investigații și terapii moderne, îmbunătățind calitatea actului medical disponibil.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante în ceea ce privește vulnerabilitatea sectorială. Conform unor analize recente, sănătatea este considerată unul dintre sectoarele cu risc mediu, dar cu tendințe spre ridicat, la fel ca administrația publică sau energia. Într-un context global marcat de amenințări la adresa sănătății publice, investiția în educația preventivă a tinerilor reprezintă o strategie de consolidare a rezilienței naționale.