Proiectul de constituire a viitorului Parc Național Munții Făgăraș a intrat într-o etapă decisivă, așteptând avizul Academiei Române asupra studiului de fundamentare. Acest document reprezintă un pas esențial pentru demararea procedurilor administrative necesare înființării noii arii protejate. După primirea acestui aviz, procesul va necesita acordul autorităților locale din județele Brașov, Sibiu, Argeș și Vâlcea, care se află pe teritoriul pe care urmează să se întindă parcul.
Dezbaterea privind acest proiect a avut loc la București, în cadrul campaniei „Parcul Generațiilor”, organizată de Fundația Conservation Carpathia împreună cu Ministerul Mediului. Reprezentanții proiectului au subliniat că s-a depus un efort considerabil pentru elaborarea studiului de fundamentare. În prezent, totul depinde de decizia Academiei Române, care va permite trecerea la faza administrativă de promovare a proiectului de hotărâre de guvern pentru zona Munților Făgăraș.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că lipsa de noi parcuri naționale în ultimii 20 de ani este cauzată de conflictul dintre obiectivele de protecție națională și interesele comunităților locale. Ea a menționat că situația actuală este una de blocaj între nivelul național și cel local. Interesele locale variază de la locuitorii care doresc protejarea naturii până la administrațiile axate pe dezvoltare economică sau pe exploatarea resurselor naturale.
Fundația Conservation Carpathia susține ideea că parcurile naționale pot deveni motor de dezvoltare pentru zonele rurale, dacă sunt administrate corect. Directorii executivi ai fundației, Christoph și Barbara Promberger, au argumentat că aceste zone pot genera venituri și locuri de muncă. Barbara Promberger a prezentat exemple internaționale în care beneficiile economice generate în jurul parcurilor sunt mult mai mari decât costurile publice necesare pentru administrarea acestora.
Fotograful și regizorul Dan Dinu a intervenit în discuție, afirmând că după o perioadă de două decenii, România merită un parc național nou. El a subliniat importanța naturii nu doar ca destinație de vacanță, ci ca sursă vitală de hrană, apă și aer curat pentru oameni. Pentru Dinu, parcurile naționale reprezintă zone esențiale de care depinde supraviețuirea umană, dincolo de aspectul de recreere sau turism.
În prezent, România dispune de un total de 13 parcuri naționale. Acestea acoperă o suprafață de aproximativ 1,3% din întregul teritoriu al țării, conform datelor prezentate de Conservation Carpathia. Campania „Parcul Generațiilor”, realizată în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, continuă să promoveze rolul acestor arii protejate atât pentru conservarea mediului, cât și pentru susținerea economiilor locale.