Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române a publicat datele care conturează profilul persoanelor victime ale fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede. Analiza, bazată pe 1.252 de sesizări înregistrate în prima jumătate a anului 2026, arată că cele mai frecvente victime sunt persoane cu studii medii, cu vârste cuprinse între 66 și 75 de ani. Deși cea mai tânără victimă avea doar 16 ani, cea mai în vârstă persoană afectată avea 91 de ani.
Din punct de vedere al educației și al locului de rezidență, datele indică o prezență semnificativă a persoanelor din mediul urban, care reprezintă 78% din totalul celor analizați, adică 992 de persoane. În ceea ce privește nivelul de instruire, 50,8% dintre victime aveau cel mult studii medii, în timp ce 38,8% dintre acestea dețineau studii superioare. Statutul ocupațional este un alt factor relevant, deoarece 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei.
Metodele de înșelăciune au evoluat semnificativ, trecând de la instalarea de aplicații la solicitări directe de bani. În primele nouă luni ale anului 2024, în 66,05% din cazuri, victimele erau convinge să instaleze aplicații specifice înainte de a trimite bani. Totuși, în anul 2026, metoda cea mai des întâlnită a fost solicitarea directă de bani, această abordă fiind prezentă în 74,8% dintre cazurile analizate de autorități.
Promisiunile de profit au fost principalele instrumente de manipulare, fiind utilizate în diverse forme de investiții. În 685 de cazuri, reprezentând 51,5% din totalul sesizărilor, victimele au fost îndemurate să investească în acțiuni, în timp ce în alte 318 cazuri, aproximativ 24%, s-au promis investiții în criptomonede. Această strategie de a oferi false oportunități de câștig a fost esențială pentru succesul schemelor de fraudă care au afectat mii de persoane la nivel național.
Prejudiciile cauzate de aceste acțiuni sunt enorme, depășind zeci de milioane de lei și valori semnificative în alte valute. În 1.038 de cazuri, victimele au efectuat plăți în lei, iar prejudiciul total a depășit 58 de milioane de lei. În 125 de situații, plățile au fost efectuate în euro, cu un prejudiciu de peste 2 milioane de euro, iar în 193 de cazuri, victimele au plătit în dolari, sumele totale ajungând la aproape 6 milioane de dolari.
Monitorizarea acestor tipuri de infracțiuni este esențială într-un context în care securitatea financiară a cetățenilor este constant pusă la încercare. Autoritățile de control și instituțiile financiare urmăresc constant evoluția riscurilor, în contextul în care stabilitatea economică poate fi influențată de factori externi, precum deciziile agențiilor de rating sau fluctuațiile de curs și dobânzi la nivel național.