Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române a publicat rezultatele unui studiu recent privind fraudele online. Analiza a vizat un total de 1.252 de cazuri de escrocherii legate de investiții în acțiuni și criptomonede, înregistrate în prima jumătate a anului 2026. Cercetarea a fost efectuată pe o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie și 30 iunie, având ca obiectiv principal identificarea profilului persoanelor care cad victimelor acestor scheme malițioase.
Datele colectate de autorități indică faptul că nivelul educației nu reprezintă un scut garantat împotriva atacurilor cibernetice. Deși jumătate dintre victimele identificate (50,8%) dețineau cel mult studii medii, o parte semnificativă de 38,8% din acestea aveau studii superioare. Această cifră demonstrează că nici persoanele cu un nivel de instruire ridicat nu sunt imunizate în fața manipulării utilizate de criminali pentru a obține acces la resursele financiare ale victimelor.
Când combinăm toate variabilele studiate, profilul cel mai frecvent al unei persoane păcălite este cel al unui individ cu studii medii, aflat în intervalul de vârstă cuprins între 66 și 75 de ani. Această categorie de cetățeni pare să fie ținta principală a organizatorilor fraudelor, care profită de vulnerabilitățile specifice acestui grup demografic. Analiza detaliată a indică faptul că escrocii folosesc strategii adaptate pentru a atrage atenția persoanelor vârstnice.
În ceea ce privește modul de operare, IGPR a semnalat că în 74,8% dintre cazuri victimelor li s-a cerut direct transferul de bani. Metodele de convingere variază în funcție de tipul de investiție promis de atacatori. În peste jumătate din totalul fraudelor analizate, echivalentul a 51,5%, s-au folosit promisiuni privind investirea banilor în acțiuni, în timp ce în aproximativ 24% dintre situații, accentul a fost pus pe investițiile în criptomonede.
Evoluția acestor tipologii de atacuri reflectă o complexitate tot mai mare a mediului digital, unde schemele de investiții sunt prezentate ca oportunități rapide de câștig. Escrocii utilizează platforme online pentru a simula tranzacții legitime, însă rezultatul final este pierderea capitalului. Monitorizarea acestor tendințe de criminalitate cibernetică rămâne esențială pentru dezvoltarea unor mecanisme de protecție mai eficiente pentru cetățenii care utilizează serviciile financiare prin internet.
Fenomenul fraudelor online este unul global, însă modul în care sunt targetate anumite grupuri de vârstă rămâne o problemă de securitate majoră. În contextul digitalizării accelerate, expunerea persoanelor mai în vârstă la tehnologii financiare noi, precum criptomonedele, crește riscul de a deveni ținte. Autoritățile subliniază necesitatea unei atenții sporite atunci când sunt făcute oferte de investiții care par neobișnuite sau care solicită transferuri rapide de fonduri.