Începutul noului an universitar este marcat de numeroase nemulțumiri în rândul studenților din România, dar și de proteste în Franța. În timp ce la București apar probleme legate de igienizarea spațiilor de studiu, la Iași studenții se confruntă cu lipsa alimentelor în cantine. În paralel, în sistemul de învățământ francez, elevii și studenții au declanșat manifestări masive pentru a cere o majorare a bugetului alocat educației.
La Academia de Studii Economice din București, studenții de la Facultatea de Cibernetică au raportat prezența ploșnițelor pe mobilierul din clădire. Această situație a fost documentată de mai mulți tineri prin imagini postate pe platforma TikTok, ceea ce i-a determinat să solicite mutarea cursurilor în format online. Pentru a forța o schimbare, studenții au lansat o petiție care a reușit să strângă peste 5.000 de semnături de la comunitate.
Conducerea ASE a reacționat oficial, susținând că echipele de control au verificat mobilierul și spațiile respective, însă nu au identificat nicio insectă. Administrația universității a precizat că a efectuat deja măsuri de igienizare în perioada recentă. Într-un comunicat, reprezentanții au menționat că, în lunile august și septembrie, în imobilul ASE din Dorobanți au fost efectuate opt acțiuni de dezinsecție, realizate în cadrul măsurilor periodice de prevenție.
În Iași, studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” reclamă faptul că rămân fără mâncare la cantină. Conform informațiilor, o parte din preparate ar fi rezervate în avans pentru cadrele didactice, angajați și medicii din spitalele din zonă. Din acest motiv, tinerii găsesc opțiunile de mâncare deja epuizate atunci când ajung la cantină. Această problemă nu este nouă, plângerile fiind prezente încă din anul 2023.
În Franța, mișcarea de protest a început în regiunea Île-de-France și s-a extins rapid la nivel național, afectând sute de licee. Manifestările au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine, pe fondul nemulțumirilor legate de subfinanțarea școlilor și degradarea infrastructurii. Elevii și studenții francezi reclamă, de asemenea, clasele supraaglomerate, deficitul de cadre didactice, orele epuizante și stresul provocat de examene.
Problemele financiare ale sistemului de educație sunt constante, reflectate în modul în care sunt alocate resursele bugetare. În acest context, se observă că sume considerabile din bugetul dedicat educației sunt direcționate către alte categorii de cheltuieli, precum pensiile, ceea ce alimentează protestele tinerilor care cer investiții în infrastructură și personal didactic.