Rezultatele testării PISA 2025 relevă o situație îngrijorătoare pentru sistemul de educație din România în ceea ce privește competențele de lectură. Doar 52% dintre elevii români de 15 ani reușesc să atingă nivelul de bază necesar pentru a identifica idei principale sau informații specifice într-un text. Scorul României a fost de 413 puncte, o valoare semnificativ mai mică decât media de 461 de puncte înregistrată la nivelul statelor membre OECD.
Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, susține că procesul de învățare este afectat de o discrepanță între declarații și realitatea din clasă. El afirmă că, deși se discută despre flexibilizarea curriculară, în teritoriu schimbările sunt minime. Profesorul subliniază necesitatea unui proiect de țară care să integreze lectura ca pe o valoare reală și solicită mai multă investiție în cercetare și în cursuri universitare specializate.
Un punct critic ridicat de Bogdan Rațiu este impactul negativ al examenului de Bacalaureat asupra nivelului de învățare. Conform acestuia, nivelul itemilor propuși în acest test nu ajunge la nivelul 2 stabilit de PISA, ceea ce limitează dezvoltarea competențelor necesare. Profesorul critică, de asemenea, evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, descriindu-le ca fiind simple proceduri de formă care nu aduc nicio valoare adăugată nici sistemului, nici elevilor sau părinților.
Responsabilitatea pentru alfabetizarea funcțională nu aparține exclusiv cadrelor didactice, ci întregii societăți. Bogdan Rațiu explică faptul că orice adult din jurul unui copil, fie că este părinte, decident sau membru al comunității, trebuie să contribuie la acest proces. El menționează că școala trebuie să devină un loc care să compenseze lipsurile economice ale elevilor și că este esențial ca profesorii să creeze un context în care lectura să fie un act de explorare, nu o corvoadă.
Pentru a combate rezistența elevilor la lectură, profesorul propune utilizarea unor strategii de conectare cu realitatea lor. El oferă exemple de activități care includ analiza unor videoclipuri sau a culturii pop, precum utilizarea unor melodii pentru a ajunge la interpretări literare. Bogdan Rațiu susține că este vital ca profesorii să fie modele de cititori și să folosească o pedagogie a interogării, care să îi ajute pe elevi să își construiască o lume interioară și să dezvolte gândirea critică.
Performanța în educație depinde de capacitatea de a transfera concepte în contexte noi, nu doar de memorarea teoriei. În sistemul actual, scăderea scorurilor la lectură reflectă o dificultate în a pregăti contextul reformelor necesare. Deși programele de studiu sunt prezente, modul de proiectare a formării competențelor și lipsa unor evaluări care să ofere feedback real rămân obstacole majore în procesul de dezvoltare a elevilor români.