Problematica utilizării centralelor de apartament în loc de sistemul public de termoficare rămâne un subiect de dezbatere intensă în București. Alexandru Hazem Kansou, city-manager al Sectorului 4, a subliniat că o interdicție asupra acestor instalații nu poate fi implementată efectiv dacă Municipalitatea nu oferă în schimb un sistem de termoficare funcțional și eficient. Fără o alternativă sustenabilă, măsurile legislative ar rămâne doar teoretice, fără a produce schimbări reale în modul în care cetățenii își încălzesc locuințele.
Conform declarațiilor făcute de Alexandru Hazem Kansou în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, legislația actuală permite încă construcția de clădiri dotate cu centrale proprii. El a observat că majoritatea noilor blocuri construite nu sunt conectate la rețeaua publică de termoficare, fiind obligate să utilizeze soluții individuale. Deși aceste sisteme proprii implică costuri mai mari pentru locatari, mulți dezvoltatori optează pentru ele, construind chiar și sisteme de ventilație specifice pentru a compensa lipsa altor dotări.
Situația este agravată de faptul că zeci de mii de bucureșteni au ales deja să se debranșeze de la Termoenergetica. Motivul principal invocat de acești utilizatori este lipsa apei calde în locuințe, ceea ce îi forțează să caute alternative autonome. Alexandru Hazem Kansou a menționat că, deși nimeni nu dorește să aibă o centrală în casă din cauza poluării și a riscurilor asociate cu instalațiile pe gaz, cetățenii o fac din necesitate pură.
Pe de altă parte, Andrei Corlan, comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, a explicat că decizia privind interzicerea centralelor la blocurile noi aparține în principal primăriilor. Acesta a indicat faptul că există deja exemple concrete în România, unde orașele Sfântu Gheorghe și Cluj au luat astfel de măsuri. În aceste localități, autorizațiile de construire sunt condiționate, impunând ca noile edificii să utilizeze o singură centrală comună pentru întregul bloc.
Andrei Corlan a subliniat că impunerea unei singure centrale pentru un bloc de, de exemplu, 60 de apartamente, ar reduce drastic numărul de coșuri de evacuare necesare. În prezent, dacă fiecare unitate locativă are propria instalație, acest lucru ar însemna 60 de coșuri separate, o situație care poate fi reglementată prin decizii locale. Discuția privind posibilitatea și oportunitatea acestor restricții este activă de aproximativ trei ani.
Gestionarea rețelelor de termoficare și a consumului de energie reprezintă o provocare constantă pentru administrațiile locale din România. Eficiența acestor rețele influențează direct deciziile cetățenilor de a rămâne conectați la sistemul public sau de a opta pentru soluții individuale. Capacitatea de distribuție a căldurii și a apei calde rămâne un indicator critic pentru stabilitatea energetică a marilor centre urbane și pentru respectarea normelor de mediu.