Fraudele online care vizează investițiile în acțiuni și criptomonede au provocat pierderi financiare masive în România în perioada de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2026. Conform unui studiu realizat de Poliția Română, prejudiile totale raportate în acest interval de șase luni se ridică la aproape 100 de milioane de lei. Analiza a fost bazată pe un volum de peste 1.200 de sesizări înregistrate la nivel național, incluzând Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și inspectoratele județene.
Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române a examinat în detaliu 1.252 de sesizări privind aceste înșelăciuni. Din totalul acestor cazuri, în 1.038 de situații victimele au plătit sume în lei, totalizând peste 58 de milioane de lei. Alte prejudii semnificative au fost înregistrate în alte valute: în 125 de cazuri s-au plătit peste 2 milioane de euro, iar în 193 de situații sumele transferate au fost de aproape 6 milioane de dolari. Unele persoane au folosit chiar criptomonede deținute anterior.
Profilul victimelor indică faptul că majoritatea celor afectate trăiesc în mediul urban, reprezentând 78% din totalul celor sesizați, adică 992 de persoane. Din punct de vedere al activității, pensionarii și persoanele angajate sunt cele mai expuse la aceste riscuri. Mai exact, 41,9% dintre victime erau pensionari, în timp ce 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei. Studiul intitulat "Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede" a urmărit tocmai conturarea acestui profil de victimă.
Vârsta victimelor variază extrem de mult, de la un adolescent de 16 ani până la o persoană de 91 de ani, însă majoritatea se încadrează într-un interval matur. Datele arată că 64,1% dintre victime aveau vârste cuprinse între 46 și 75 de ani. Nivelul de studii nu pare să fie un scut împotriva acestor scheme: 50,8% dintre victime aveau cel mult studii medii, însă 38,8% dintre acestea dețineau studii superioare. Cel mai frecvent grup afectat este format din persoane cu studii medii, între 66 și 75 de ani.
Modul de operare a suferit modificări față de perioadele anterioare, axându-se acum pe solicitarea directă a transferurilor de bani. În 74,8% din cazuri, victimelor li s-a cerut trimiterea de fonduri, spre deosebire de primele nouă luni ale anului 2024, când instalarea de aplicații era metoda principală, utilizată în 66,05% din situații. Promisiunea de investiții în acțiuni a fost cea mai des întâlnită, fiind prezentă în 685 de cazuri, în timp ce criptomonedele au fost subiectul în 318 situații analizate.
Evoluția acestor tipuri de criminalitate informatică subliniază vulnerabilitatea sistemelor de tranzacționare digitală și necesitatea unei atenții sporite la securitatea financiară. Autoritățile de poliție au anunțat că vor continua activitățile de informare privind noile moduri de operare, precum și acțiunile operative și investigative necesare pentru depistarea și tragerea la răspundere a celor care comit aceste fapte, conform informațiilor furnizate de Poliția Română.