Monitorizarea anuală realizată în septembrie 2026 a relevat o situație critică pentru aspreți, cel mai rar pește de apă dulce din Europa. Din totalul de 150 de exemplare identificate de echipa de ihtiologi a programului „Aspretele Trăiește”, 114 pești, adică 76%, au fost găsiți pe un segment de doar 450 m de râu. Această concentrare masivă într-un spațiu extrem de mic pune în pericol supraviețuirea speciei, care este endemică României și trăiește acum doar în râul Vâlsan.
Problema principală este izolarea populației într-un sector vulnerabil, situat între un prag de beton în amonte și stația de epurare Brădetu în aval. Această ultimă este acuzată de poluare cronică, formând o barieră chimică care afectează deplasarea și sănătatea peștilor. Datele monitorizării arată o corelație directă între prezența stației și scăderea bruscă a numărului de aspreți în zona de aval, unde numărul exemplarelor a scăzut de la 68 în 2025 la doar 36 în 2026.
Evoluția numărului de exemplare a fost monitorizată riguros prin 21 de stații de pe râu, după ce în 2019 estimările oficiale indicau doar 10-15 pești. Deși în 2025 s-au identificat 181 de exemplare, cifra a scăzut în 2026 la 150. În amonte de stația de epurare, nucleul populației a rămas stabil, cu 114 exemplare identificate în acest an față de cele 113 raportate în 2025, însă declinul din zona de aval rămâne o preocupare majoră pentru specialiști.
Pe lângă poluare, aspreții se confruntă cu un debit ecologic insuficient și cu fragmentarea habitatului prin bariere artificiale. Lipsa canalizării în localitățile Brăduleț și Mușătești contribuie, de asemenea, la degradarea calității apei. Pentru a combate aceste probleme, prin programul european Open Rivers, se propune eliminarea a trei bariere din sectorul Brădetu, acțiune care ar putea reconecta aproximativ 12,8 kilometri de râu și ar facilita deplasarea speciei.
Pentru protecția pe long-term, Fundația Centura Verde a depus proiectul LIFE ASPRETE, un plan pe cinci ani care vizează conservarea habitatului și reproducerea în captivitate. În paralel, a fost creat un Sanctuar al Aspretelui pe o suprafață de 1,5 hectare în satul Galeșu, unde se va construi o infrastructură pentru cercetare. Această inițiativă este susținută de Ministerul Mediului și de Administrația Prezidențială, vizând și posibila reintroducere a speciei în arealul său istoric.
Specia Romanichthys valsanicola, cunoscută sub numele de aspret, este clasificată ca fiind critic periclitată pe Lista Roșie IUCN. Aceasta a fost descoperită în 1956 și, deși în trecut trăia și în râurile Argeș sau Râul Doamnei, astăzi supraviețuirea sa este limitată exclusiv la râul Vâlsan, într-o zonă protejată prin situl Natura 2000 și Rezervația Naturală Valea Vâlsanului.