Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată că peste jumătate dintre angajații din administrația publică au îndoieli serioase privind integritatea proceselor de recrutare. Conform datelor colectate de la 2.169 de salariați, aproximativ 54,7% dintre respondenți consideră că unele concursuri de angajare sunt organizate doar formal, având rezultatele stabilite în prealabil. Această percepție indică o problemă majoră de încredere în mecanismele de selecție utilizate în cadrul instituțiilor statului.
Analiza detaliată a răspunsurilor oferite de eșantionul de bugetari relevă o distribuție specifică a suspiciunilor. Între 34,4% dintre cei chestionați susțin că situațiile în care rezultatul unui concurs este cunoscut dinainte apar „uneori”, în timp ce 20,3% afirmă că acest fenomen se întâmplă „frecvent”. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, a declarat că aproape 55% dintre bugetari consideră că cel puțin o parte dintre aceste concursuri reprezintă un „teatru administrativ”, punând la îndoială corectitudinea sistemului.
Experiența profesională în sistemul public influențează direct modul în care funcționarii percep aceste practici. Angajații cu o vechime de peste 25 de ani manifestă un spirit critic mai accentuat, astfel încât 35,9% menționează că întâlnesc „uneori” concursuri aranjate, iar 22,7% spun că fenomenul este frecvent. În schimb, printre cei care au o vechime mai mică de patru ani, 29,9% nu cred în existența acestor concursuri trucate, evidențiind o tendință în care vârsta și experiența cresc scepticismul.
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de cercetare este gradul ridicat de autocenzură resimtit de angajați în instituțiile statului. Aproximativ 66,2% dintre respondenți susțin că simt, la un nivel sau altul, o presiune reală asupra libertății de exprimare la locul de muncă, de teama unor consecințe profesionale. Mai exact, 21,7% evită „în foarte mare măsură” să-și spună părerea, 20% resimt această teamă „în mare măsură”, iar 24,5% simt presiunea „într-o anumită măsură”, limitând astfel transparența în cadrul organizațiilor.
În ceea ce privește reorganizările instituționale, majoritatea angajaților nu percep schimbări reale sau benefice. Peste o treime (35,3%) susțin că nu au avut loc reorganizări reale, iar 37,5% consideră că aceste procese nu au adus nicio schimbare în activitatea lor zilnică. În total, 72,8% dintre salariați nu resimt efecte vizibile ale acestor procese, în timp ce doar 6,8% văd un impact pozitiv, în condițiile în care 20,4% consideră că schimbările au generat confuzie, un procent de trei ori mai mare decât cel pozitiv.
Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP a colectat datele în perioada 19 martie - 28 mai 2026. Deși percepția generală asupra administrației publice în ultimii cinci ani este favorabilă pentru 57,4% dintre respondenți, există un decalaj între această impresie de progres și eficiența reformelor structurale. Rezultatele sugerează că îmbunătățirile punctuale observate de funcționari nu sunt neapărat corelate cu reformele majore implementate în cadrul instituțiilor de stat.