România se confruntă cu un procent ridicat de tineri care nu ocupă un loc de muncă și nu urmează niciun curs de formare sau studii. Conform raportului „Education at a Glance 2026”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în anul 2025, 23% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se aflau în această situație. Această cifră indică o problemă socială majoră pentru țara noastră.
Situația tinerilor români este marcată de o diferență de aproape 10 puncte procentuale față de media înregistrată la nivelul țărilor membre OCDE. În timp ce în România un sfert din această categorie de vârstă nu este implicat în procesul educațional sau în activități profesionale, media organizației este de aproximativ 14%. Această disparitate evidențiază dificultățile de integrare ale generației tinere în structurile economice și educaționale oficiale.
Nivelul de educație în România prezintă, de asemenea, deficite atunci când este comparat cu standardele internaționale ale OCDE. Doar aproximativ 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au absolvit o formă de învățământ superior, o valoare mult sub media de 43% raportată de organizație. Această lipsă de calificări superioare are un impact direct asupra nivelului de trai, deoarece angajații fără studii liceale câștigă cu 18% mai puțin decât media națională.
Există însă și o evoluție pozitivă observată în rândul tinerilor care au reușit să finalizeze studii superioare. Rata șomajului pentru această categorie specifică a cunoscut o scădere constantă în ultimul deceniu, ajungând la 3% în anul 2025. Această cifră reprezintă o ameliorare semnificativă față de nivelul de 6% înregistrat în anul 2015, sugerând că educația înaltă rămâne un factor de stabilitate pe piața muncii.
Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, a subliniat că statisticile ar putea subestima realitatea de pe teren. El consideră că mulți dintre tinerii care apar ca fiind neangajați ar lucra, de fapt, în cadrul pieței negre. „Tinerii care nu sunt nici în școală [...] și nu sunt nici prinși într-o formă de muncă, atenție, legală, că eu cred că mare parte din ei sunt prinși într-o formă ilegală, piață neagră și așa mai departe”, a declarat acesta.
Analiza acestor date se încadrează într-un context de monitorizare a indicatorilor sociali și economici europeni. Rapoartele OCDE precum „Education at a Glance” oferă o perspectivă comparativă asupra eficienței sistemelor de învățământ și a ratei de ocupare a forței de muncă. Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care dezvoltarea capitalului uman influențează competitivitatea economică a statelor membre și stabilitatea socială pe termen lung.