Utilizarea protoxidului de azot, cunoscut sub numele de gaz ilariant, ca drog recreațional este în creștere în rândul tinerilor, conform avertismentului oferit de psihologul Yolanda Crețescu. Această substanță, care se găsește în cartușele pentru sifonul de frișcă, este transferată în baloane pentru a fi inhalată de către studenți, tineri profesioniști sau chiar minori. Fenomenul nu este doar o problemă locală în România, ci o tendință care se răspândește rapid și în Europa sau America de Nord.
Modul de consum este unul foarte specific, tinerii folosind produse de bucătărie complet legale pentru a obține un sentiment de euforie extrem de scurt. Efectul de amețeală și râs necontrolat durează doar între 2 și 3 minute, ceea ce îi determină pe utilizatori să consume repetat pentru a menține starea. În cazuri extreme, există studenți care pot consuma sute de cartușe într-o singură noapte sau chiar echivalentul a 2000 de cartușe pe săptămână.
Consecințele asupra sănătății sunt extrem de grave, deoarece consumul prelungit epuizează vitamina B12 din organism și provoacă leziuni ale nervilor. Yolanda Crețescu explică faptul că pacienții pot suferi de amorțeală a membrelor, tulburări de mers și chiar lezări ale măduvei spinării. Intervenția psihologică este necesară pentru a identifica factorii declanșatori, precum stresul sau anxietatea, însă tratamentul trebuie să fie concomitent cu oprirea consumului pentru a nu fi inutil.
Riscul este amplificat atunci când protoxidul de azot este combinat cu alte substanțe, cum ar fi alcoolul, canabisul sau ketamina. Aproximativ două treimi dintre consumatori utilizează această combinație, ceea ce poate duce la pierderea cunoștinței, hipotensiune arterială severă sau chiar deces. Alcoolul și gazul ilariant sunt ambele depresori ai sistemului nervos central, iar suprapunerea lor reprezintă un semnal de alarmă major pentru sănătatea publică și reglementare.
Dr. Gabriel Gorun, medic primar de medicină legală, avertizează că la doze mari pot apărea forme grave de delir, halucinații și aritmii cardiace fatale. Substanța poate produce o stare confuzională specifică, însoțită de o senzație de levitație, dar și degenerescență neuronală centrală. Un aspect critic menționat de medic este faptul că aceste molecule sunt extrem de mici și nu pot fi detectate în probele biologice ale persoanelor, fiind identificabile doar prin analize criminalistice de tipul excipienților.
În România, utilizarea protoxidului de azot are o istorie lungă, fiind asociată în trecut cu alte substanțe inebriante utilizate de diverse grupuri de persoane. Deși în mediul medical este utilizat legal în ginecologie sau stomatologie ca analgezie inhalatorie, accesibilitatea sa prin produse de uz casnic facilitează consumul recreațional. Această problemă de sănătate publică necesită o abordare serioasă, deoarece mulți utilizatori consideră eronat că produsul este inofensiv doar pentru că este legal.