În Munții Apuseni, în zona Stănija din comuna Buceș, județul Hunedoara, o companie minieră a început lucrări de foraj pentru căutarea aurului în zone care ascund galerii romane vechi de aproape 2.000 de ani. Aceste vestigii istorice sunt comparate de specialiști cu cele de la Roșia Montană, însă activitatea minieră pune în pericol integritatea acestui sit arheologic. Firma a început forajele fără a deține avizul necesar de la Direcția pentru Cultură și fără a realiza o evaluare a impactului asupra mediului.
Inițiatorii petiției Declic îi solicită premierului Luca Niculescu să impună un moratoriu asupra întregului proiect minier din zonă. Această măsură ar trebui să asigure o pauză obligatorie în care arheologii să poată cerceta și inventaria galeriile, astfel încât statul să determine exact ce elemente trebuie protejate. În prezent, firma are aprobarea Direcției de Mediu pentru a efectua foraje, inclusiv pe timpul nopții, în ciuda lipsei documentației de la autoritățile pentru cultură.
Conform celor care au lansat apelul, toate cele 13 foraje aprobate sunt situate în interiorul sitului arheologic. Compania intenționează să redeschidă 20 de galerii vechi pentru a preleva probe și a evalua cantitatea de aur disponibilă în munte, însă 18 dintre aceste galerii se află direct în situri sau în zonele protejate. Pe teren au fost deja identificate cel puțin 6 galerii redeschise și marcate de firmă, în locații diferite de cele declarate oficial în acte.
Inspectorii în construcții au intervenit deja, constatând că autorizația de lucru fusese emisă ilegal, fără avizul Direcției pentru Cultură. În urma acestor sesizări, lucrările au fost oprite temporar, iar firma ar putea fi sancționată cu amenzi de 70.000 de lei. Totuși, există temeri că activitatea va fi reluată imediat ce compania își va completa documentația necesară, după ce un al treilea foraj a fost deja abandonat în albia unui pârâu, fără a fi astupat sau securizat corespunzător.
În galeriile de la Stănija au fost deja găsite piese de lemn, un jgheab pentru scurgerea apei, o pană pentru susținerea acestora, precum și opaițe și ceramică din epoca romană. Dacă aceste descoperiri se confirmă, minele vor reprezenta o mărturie rară a modului în care romanii extrăgeau aur din Dacia. Specialiștii au propus deja clasarea sitului ca monument istoric, propunere care a fost avizată de comisiile Ministerului Culturii în ianuarie 2026.
Protecția patrimoniului minier din România este un subiect de o importanță istorică majoră, având în vedere cazurile de succes precum Roșia Montană. În acea locație, după mobilizarea localnicilor, proiectele miniere au fost oprite, iar minele romane au obținut statutul de patrimoniu UNESCO. La Stănija, comunitatea locală s-a mobilizat prin semnături și cereri colective către Direcția de Mediu, cerând evaluări corecte și dezbaterea publică a proiectului.