În Europa se observă un paradox social major, în care cantități uriașe de alimente sunt aruncate anual, în timp ce tot mai multe persoane nu își permit să cumpere hrană. Fenomenul afectează nu doar persoanele vulnerabile, ci și pensionari sau oameni care dețin locuri de muncă, dar care nu pot acoperi cheltuielile de bază. Această situație de sărăcie alimentară pune o presiune imensă pe rețelele de asistență socială din întreaga Europă.
Esteban Arriaga Miranda, directorul general al Federației Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), a subliniat că actuala situație este un paradox pe care societatea nu l-a rezolvat încă. Deși există surplusuri, băncile pentru alimente reușesc să recupereze doar aproximativ 2% din alimentele disponibile pe parcursul lanțului de aprovizionare. Această cifră de recuperare este extrem de mică dacă se ia în calcul întregul potențial de a hrăni populația aflată în dificultate.
Datele recente arată o creștere alarmantă a numărului de persoane care au nevoie de ajutor umanitar. Între anii 2024 și 2025, numărul celor care au apelat la băncile pentru alimente a crescut cu 800.000 de persoane, ajungând la un total de 13 milioane de beneficiari. Această evoluție reflectă o schimbare a profilului celor care suferă, incluzând acum și familii monoparentale sau persoane cu venituri fixe care nu mai pot face față inflației.
Risipa alimentară este estimată la 58 de milioane de tone, o cifră care include pierderile din gospodării, magazine și producători. Esteban Arriaga Miranda explică faptul că băncile pentru alimente gestionează surplus alimentar, nu deșeuri, oferind produse care sunt încă bune pentru consum. Recuperarea a doar două milioane de tone de alimente ar putea fi suficientă pentru a hrăni 30 de milioane de oameni din întreaga Europă, dacă s-ar îmbunătăți logistica.
Guvernelor europene le revine responsabilitatea principală de a combate sărăcia și de a garanta dreptul la hrană prin lege. Esteban Arriaga Miranda susține că ar fi necesare politici clare pentru a încuraja companiile să doneze surplusurile și facilități fiscale, precum reduceri de TVA, pentru aceste donații. În prezent, colaborarea cu Universitatea Harvard pentru analiza politicilor de donare din fiecare stat este un pas spre oferirea de soluții concrete către autorități.
Schimbările climatice și conflictele geopolitice, precum războiul din Ucraina, accentuează instabilitatea prețurilor la alimente și accesul acestora. Fenomenele meteo extreme și incertitudinea economică pun în dificultate capacitatea familiilor de a planifica cheltuielile zilnice. În acest context, băncile pentru alimente rămân un pilon de sprijin, deși directorul FEBA subliniază că aceste organizații nu pot înlocui soluțiile structurale pe care guvernele trebuie să le implementeze pentru combaterea sărăciei.