Agricultorii și piscicultorii din județul Călărași se află într-o stare de panică după ce autoritățile au decis să elibereze apa din lacurile Mostiștea și Valea Argovei. Această măsură este luată pentru a crește nivelul apei din Dunăre, în contextul debitului foarte scăzut al fluviului. Scopul principal al acestei intervenții ar fi asigurarea condițiilor necesare pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, care se confruntă cu dificultăți din cauza lipsei de apă.
Procesul de evacuare a apei a început în noaptea de vineri spre sâmbătă pentru lacul Mostiștea, un liman fluviatil situat pe cursul inferior al râului Mostiștea. Ulterior, sâmbătă, s-a procedat la același demers și pentru lacul Valea Argovei, care alimentează Mostiștea. Conform informațiilor, prin această acțiune se urmărește ca nivelul apei din Dunăre să înregistreze o creștere de aproximativ 2 cm, printr-un debit de circa 20 mc/secundă.
Situația a generat îngrijorări majore în rândul celor care depind de aceste resurse hidrice. Agricultorii din zonă se tem că vor rămâne fără apă pentru irigații, mai ales că perioada este marcată de secetă. În același timp, piscicultorii sunt și ei panicați de pierderea apei din zonele de pescuit. Există, de asemenea, zvonuri conform cărora această decizie ar fi fost luată în cadrul ședinței CSAT.
Lacul Mostiștea reprezintă unul dintre cele mai mari lacuri naturale din Câmpia Română, fiind situat în județul Călărași. Pe de altă parte, Valea Argovei este cunoscută ca o zonă cu numeroase bălți utilizate intens pentru pescuit. Autoritățile ar putea extinde această strategie și către alte lacuri, pe măsură ce încercă să stabilizeze debitul Dunării pentru a susține necesitățile energetice ale țării.
Prognozele hidrologice pentru restul anului indică o perioadă dificilă pentru resursele de apă din România. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) estimează că debitele râurilor vor rămâne sub mediile multianuale. Pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2026, valorile prognozate sunt îngrijorătoare, în special în bazinele Râmnicu Sărat, Bârlad și în zona Dobrogei, unde debitele ar putea scădea sub pragul de 30%.
Această criză a debitului de apă intervine într-un moment în care proiectele de extindere a capacității energetice sunt sub presiune. De exemplu, pentru proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, s-a menționat anterior că peste 80% dintre condițiile necesare pentru investiția finală nu sunt încă îndeplinite, ceea ce subliniază complexitatea gestionării resurselor și a infrastructurii energetice naționale.