Președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Ambulator, dr. Cosmin Alexandrescu, a subliniat că mulți pacienți preferă să apeleze la serviciile ambulatoriilor în detrimentul internării în spitale. Această tendință este motivată de diverse factori, inclusiv de starea de supraaglomerare a unităților de spital. Fenomenul pune o presiune suplimentară pe sistemul medical, deoarece medicii trebuie să gestioneze un volum mare de cazuri în ambulatorii pentru a evita aglomerația din spitale.
Conform declarațiilor făcute de dr. Cosmin Alexandrescu luni seară, la Medika TV, refuzul pacienților de a merge la spital are adesea o componentă psihologică. În mentalul colectiv, spitalul este asociat cu afecțiuni grave, ceea ce îi determină pe oameni să evite acest mediu dacă nu consideră că este absolut necesar. Pentru mulți cetățeni, vizita la un ambulatoriu pare o alternativă mult mai ușoară și mai puțin intimidantă decât o internare într-o unitate de spital.
Această preferință a pacienților creează dificultăți majore pentru personalul medical, care se confruntă cu o organizare deficitară a resurselor. Dr. Cosmin Alexandrescu a explicat faptul că există spitale care sunt extrem de supraaglomerate, având un număr prea mare de pacienți pe secție. În aceste condiții, medicii nu își pot asigura programul în ambulatoriu, deoarece acest lucru ar însemna neglijarea celor internați, ducând la creșterea nivelului de burnout.
Problema burnout-ului nu îi afectează doar pe medicii care lucrează în secții, ci și întregul personal mediu din aceste unități. Presiunea constantă și lipsa de echilibru între gestionarea pacienților internați și celor din ambulatoriu reprezintă o provocare continuă. Medicii se trezesc într-o situație în care trebuie să aleagă între a trata pacienții externi sau a acorda atenție celor care ocupă paturile din secțiile spitalicești.
În ceea ce privește aspectele financiare, dr. Cosmin Alexandrescu a menționat că punctul pentru medicina de ambulatoriu ar trebui să crească de la 6,5 la 8 lei de la 1 ianuarie. Decizia finală privind această majorare depinde de politicieni, iar medicul a exprimat temeri că această măsură ar putea fi prorogată. El a subliniat că situația este extrem de dificilă de zeci de ani, fără ca guvernul sau ministerul să rezolve problemele structurale.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o lipsă de strategie sau de viziune multianuală, aspect evidențiat și în discuțiile anterioare ale președintelui asociației. Lipsa unei planificări pe termen lung afectează capacitatea unităților medicale de a răspunde nevoilor pacienților. Această instabilitate administrativă contribuie la dificultățile constante raportate de medicii care lucrează în ambulatorii sau în unitățile de prim ajutor.