Numărul victimelor traficului de persoane identificate în România a înregistrat o creștere alarmantă în prima parte a anului 2026. În primele șase luni ale acestui an, autoritățile au identificat 430 de persoane victime ale acestui fenomen, ceea ce reprezintă o creștere de 32% față de aceeași perioadă a anului 2025. Datele au fost prezentate de Diana Tușa, președintele Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane, duminică, 18 octombrie.
Evoluția statistică arată o tendință de creștere a numărului de victime identificate în ultimii ani. În anul 2023 au fost raportate 451 de cazuri, cifra urcând la 610 în anul 2024 și la 707 în anul 2025. Comparativ cu aceste date, pragul de 430 de victime atins în doar jumătate de an pentru 2026 indică o accelerare a fenomenului. România rămâne o țară de origine predominantă pentru victimele acestui trafic la nivel european.
Exploatarea sexuală rămâne principala formă de abuz asupra victimelor identificate în țară. În anul 2025, aproximativ 80% din totalul celor 707 victime au fost afectate de acest tip de exploatare, adică 565 de persoane. Pentru a combate acest lucru, a fost adoptată Legea nr. 269/2024, care sancționează în cadrul infracțiunii de trafic de persoane și determinarea unei persoane să practice prostituția prin constrângere, inducere în eroare sau abuz de autoritate.
Statul a implementat și măsuri pentru a oferi suport juridic mai bun persoanelor afectate. Prin Legea nr. 272/2024, victimele traficului de persoane și ale altor infracțiuni grave au acum acces la asistență juridică gratuită asigurată de stat. Un aspect important menționat de Diana Tușa este faptul că aceste victime pot alege singure avocații care le vor asigura apărarea, nu fiind obligate să utilizeze doar avocații din oficiu.
Protecția minorilor a fost consolidată prin noua reglementare penală privind abuzul sexual. Legea nr. 201/2026, promulgată de președintele Nicușor Dan pe 14 octombrie, include acum și materialele generate cu inteligență artificială care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Pentru producerea acestor materiale, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoare, iar dacă abuzul a fost și fizic, sancțiunile sunt suplimentar crescute de către lege.
În perioada 2013–2023, cetățenii români au reprezentat cel mai numeros grup de victime de cetățenie UE înregistrate la nivelul Uniunii Europene, cu peste 12.000 de persoane. Deși numărul victimelor este în creștere, România este considerată o țară care luptă activ împotriva acestui fenomen, fiind una dintre cele mai active în deschiderea de cazuri de cooperare judiciară transnațională la Eurojust în anii 2023 și 2024.