Administrația Națională de Meteorologie se află în centrul unui scandal legat de modul în care au fost cheltuite fondurile publice pentru diverse bunuri. Un raport de control realizat de Ministerul Mediului a identificat numeroase nereguli în procesele de achiziție ale instituției. Convorbiri și documente arată că au fost cumpărate echipamente și mobilier în valoare de milioane de lei prin proceduri care nu au respectat legislația în vigoare.
Conform constatărilor oficiale, în cursul anului 2024, ANM a achiziționat mobilier în valoare de peste un milion și jumătate de lei folosind procedura de achiziție directă. Această metodă permite cumpărarea de produse de la un furnizor fără licitație, dar doar în limitele strict stabilite de lege. Raportul indică faptul că două firme au câștigat în mod repetat contracte pentru diverse categorii de produse, ignorând cerințele de transparență.
Problemele financiare au fost identificate și în perioada anterioară, când instituția a cumpărat echipamente informatice fără respectarea normelor. În anul 2023, ANM a achiziționat calculatoare și laptopuri prin achiziție directă, deși planul anual prevedea obligatorie o procedură competitivă. Valoarea acestor echipatoare informatice a depășit pragul de 700.000 de lei, ceea ce contravine regulilor de licitație publică impuse pentru astfel de sume.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a criticat dur modul în care au fost gestionate aceste contracte către firme de casă. Ea a subliniat că achizițiile făcute an după an către aceleași entități au fost realizate cu nerespectarea întregii legislații din domeniu. Această situație se adaugă altor cheltuieli controversate menționate anterior, precum achiziția de parfumuri, haine și accesorii de lux, unde doar parfumurile au costat aproape 120.000 de lei anul trecut.
În urma acestor descoperiri, directorul ANM, Elena Mateescu, a declarat că nu va demisiona, deoarece nu se consideră vinovată de aceste nereguli. Ea a susținut că fiecare angajat trebuie să își respecte fișa postului și să răspundă în fața organelor competente dacă a greșit. Raportul de control va fi trimis către Parchetul General, Curtea de Conturi și Agenția Națională pentru Achiziții Publice pentru investigații suplimentare.
În România, controlul achizițiilor publice este reglementat prin legislația privind licitațiile, scopul principal fiind asigurarea utilizării eficiente a banilor contribuabililor. Agenția Națională pentru Achiziții Publice monitorizează astfel de proceduri pentru a preveni favorizarea unor furnizori specifici. În cazurile de nerespectare a limitelor pentru achiziția directă, instituțiile pot fi sancționate de autoritățile de control sau de către procurori.