Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a avertizat că rezultatele Evaluării Naționale indică faptul că aproape jumătate dintre elevii din România nu dețin competențele necesare la matematica și limba și literatura română. Această situație critică a fost evidențiată prin analiza datelor de la testele naționale, oferind o imagine asupra nivelului de pregătire al generațiilor actuale. Conform ministrului, este imperativă o intervenție rapidă asupra modului în care cunoștințele sunt transmise și aplicate.
Analizând cifrele din Evaluarea Națională din 2024, Mihai Dimian a explicat că aproximativ 30% dintre elevi au obținut sub nota 5 la matematică. La acest procent se adaugă circa 20% dintre elevi care fie nu s-au prezentat la testare, fie nu au finalizat clasa a VIII-a, dar care sunt regăsiți în clasa a IX-a. Această compoziție a eșantionului reflectă o problemă de învățare care se regăsește și în rezultatele testelor PISA, subliniind o lipsă de fundamentare în disciplinele de bază.
Pe lângă lipsa de cunoștințe, ministrul a semnalat că o parte din elevii care dețin informațiile de bază nu știu să le aplice în viața reală. Mihai Dimian a susținut că sistemul trebuie să se orienteze către pregătirea pentru profesiile viitorului, deoarece elevii vor intra în câmpul muncii peste 5 sau 10 ani. Pentru a facilita acest proces, s-a propus o revizie a programelor școlare în limita de 15%, cu accent pe exerciții practice și digitalizare.
O altă problemă majoră identificată este discrepanța dintre timpul petrecut la școală și standardele internaționale. În România, elevii petrec în medie 6.000 de ore de învățare pe parcursul a 9 ani, în timp ce media țărilor OECD este de 7.600 de ore. Această diferență de 1.600 de ore reprezintă un dezavantaj competitiv. Ministrul a propus utilizarea infrastructurii moderne, precum cele 2.500 de laboratoare de știință și 1.300 de laboratoare inteligente cu realitate virtuală, pentru a motiva elevii.
În ceea ce privește evaluarea, Mihai Dimian a menționat necesitatea creșterii exigenței din partea profesorilor pentru a evita situațiile în care elevi cu medii de 5 la claselor gimnaziale obțin note de 2 sau 3 la examenul național. De asemenea, s-a discutat despre nevoia de a revedea ponderile probelor la liceu, astfel încât un elev pasionat de științe să nu fie limitat de o notă mică la limba română. Planul de măsuri va include și activități remediale mai bine orientate.
Sistemul de educație din România se confruntă cu provocări structurale legate de adaptarea curricula la cerințele pieței muncii. În prezent, procesul de modernizare include revizuirea programelor școlare, de la un număr limitat de aprobări în anii precedenți la sute de programe noi pentru liceu. Această transformare vizează nu doar conținutul academic, ci și modul în care elevii interacționează cu tehnologia și cu problemele practice din mediul înconjurător.