Persoanele în vârstă sunt țintele principale ale infractorilor, deoarece acestea pot deține economii păstrate acasă și sunt adesea mai puțin familiarizate cu tehnici precum falsificarea numerelor de telefon sau utilizarea linkurilor frauduloase. Escrocii reușesc să manipuleze victimele provocând o emoție puternică, ceea ce împiedică verificarea informațiilor primite. Această presiune psihologică este utilizată pentru a forța decizii rapide, fără ca persoana să mai aibă timp să analizeze realitatea situației prezentate de apelant.
Una dintre cele mai frecvente metode este escrocheria numită „Accidentul”, în care un necunoscut pretinde că o rudă apropiată a provocat un accident sau are nevoie de o operație urgentă. Infractorii pot imita vocea unei persoane care plânge pentru a crește realismul scenei, solicitând apoi bani, bijuterii sau valută. Victima este instruită să nu închidă telefonul și să predea bunurile unui curier sau unui asistent medical, în timp ce un al doilea apelant oferă explicații detaliate.
O altă variantă periculoasă este falsul medic care solicită fonduri pentru intervenții de urgență sau implanturi costisitoare. Escrocii pot folosi termeni medicali și pot invoca numele unor spitale reale pentru a câștiga încrederea victimei, cerând transferul banilor într-un cont sau predarea lor la ușă. Poliția Română subliniază că niciun medic sau avocat nu va trimite un curier la domiciliu pentru a ridica bani necesari unei operații sau pentru a evita răspunderea penală.
Tehnologia de tip spoofing permite infractorilor să afișeze pe ecran numere care par autentice, imitând identitatea băncii, a Poliției sau a BNR. În aceste cazuri, se pretinde că există tranzacții suspecte și se solicită datele cardului, coduri prin SMS sau instalarea unor aplicații de control la distanță. De asemenea, fraudele se extind prin WhatsApp și SMS, folosind mesaje precum „Mi-am pierdut telefonul” pentru a cere bani pentru facturi sau urgențe personale.
Investițiile care promit câștiguri rapide reprezintă o altă metodă utilizată pe rețelele sociale, unde se folosesc imagini cu persoane cunoscute sau instituții publice. După o sumă inițială mică, victimele sunt convingse să investească sume mari, fiind ulterior taxate pentru „comisioane” sau „impozite” la încercarea de retragere. ASF avertizează că autoritatea nu sună oamenii pentru a recomanda criptomonede și nu intermediază recuperarea investițiilor pierdute prin astfel de platforme false.
Datele furnizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică evidențiază amploarea acestui fenomen de criminalitate digitală. În prima jumătate a anului 2026, 42% dintre incidentele raportate au fost fraude telefonice de tip vishing. În același interval, alte 14% din atacuri au fost realizate prin e-mailuri și pagini false, în timp ce 13% au fost trimise prin SMS, demonstrând diversitatea canalelor de comunicare folosite de infractori.